Treceți Prutul cu îndrăzneală

De

Un mesaj de suflet al ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului a fost rostit în data de 20 iulie cu prilejul hramului mănăstirii Izvorul Miron Româneşti din Arhiepiscopia Timişoarei, unde a participat şi un grup de fraţi români din Basarabia.

60 de ani de la reforma învăţământului în România

De

În ultimii 60 de ani învățămîntul a fost grav afectat. Au fost lichidate vârfuri profesionale din toate domeniile: învăţători, profesori, ingineri, avocaţi, preoţi, meşteşugari. Şocul primit în epoca „stalinistă” şi care în continuare a marcat puternic fiinţa românilor, explică reflexe nostalgice de nesiguranţă. Denigrarea preocupărilor intelectuale este azi la modă, aceasta după ce munca fizică a fost mereu slăvită prin educaţia primită. După 1989 au fost fabrici unde muncitorii au declarat că nu au nevoie de ingineri. Şcoala nu reuşeşte acum să convingă elevii să citească, să înveţe.

Mănăstirea ,,Izvorul Miron” – Româneşti

De

La 15 iulie 1911 dr. Elie Miron Cristea (fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe a României) a sosit la Făget pentru a sfinţi biserica din această localitate. Între 17 – 23 iulie a început o vizită canonică în eparhie, iar la 23 iulie a săvârşit liturghia în aer liber în faţa a 10.000 de credincioşi la Balta Caldă, aflată în actuala incintă a mănăstirii. Impresionaţi de acest eveniment, locuitorii din zonă au botezat izvorul de apă caldă în amintirea zilei şi a vizitei episcoplui cu numele de Izvorul Miron.

Capacitatea de a dărui Bucurie

De

Capacitatea de a trăi și transmite emoții benefice nu este la îndemîna oricui, cu atît mai vârtos în cazul interpreților de muzică populară românească. Fără capacitatea de a dărui Bucurie nu se poate realiza un act artistic benefic.

COLECŢII DISCOGRAFICE DE FOLCLOR

De

Viziunea discografică a lui C. Brăiloiu a constituit baza tuturor demersurilor ulterioare de editare discografică a folclorului. S-a inițiat seria discografică document intitulată „Colecția națională de folclor”, avînd ca obiectiv valorificarea celor mai vechi și prețioase documente conservate în arhiva Institutului de Etnografie și Folclor și elaborarea unor „replici” sonore pentru volumele „Colecției naționale de folclor”. Majoritatea discurilor valorifică tezaurul cules de C. Brăiloiu și echipa sa de colaboratori: Tiberiu Alexandru, Harry Brauner, Emilia Comișel. Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, realizează din 2011 seria discografică document Colecția de folclor a Bucovinei, ce aplică, utilizând mijloacele performante ale tehnicii actuale, metodologia de selecție și structurare repertorială consacrată în tradiția etnomuzicologică.

Scrisoare de suflet pentru un viitor românesc

De

Ansamblul artistic “Arcanul” este cel mai vechi ansamblu şi una dintre cele mai reprezentative formaţii artistice de amatori din Bucovina, cunoscut și peste hotare încă de la începutul secolului XX.

TRADIŢIA CUNUNII DE SECERIŞ LA MUZEUL AGRICULTURII SLOBOZIA

De

REZUMAT
Lucrarea prezintă câteva dintre acţiunile efectuate de Muzeul Agriculturii privind tradiţia cununii de seceriş şi semnificaţia acesteia pentru ţăranul român. Se acordă însemnătate ultimelor spice de grâu, acestea se păstrează până la etapa semănatului, căutând să se asigure continuitatea grâului în gospodărie şi pe ogor.

Uliţa românească şi autostrada europeană

De

Autorul trage un semnal de alarmă cu privire la dispariția tradițiilor și obiceiurilor tradiționale bistrițene dar nu numai, a meșteșugurilor specifice care au format și încă mai formează o bună parte a mărcii identitare românești și invită la participarea colectivă necesară susținerii existenței specificului românesc în viitor.

Cusutul ca faptă bună

De

Prima tabără de cusut ie din România a fost un episod pilot benefic, ce va fi continuat și cu copii și cu oameni mari! Pentru ca ia va deveni, fără semn de tăgadă, un brand de țară și va intra, curând, în patrimoniul UNESCO! De aceea are nevoie să fie apărată de kitsch și oportunism. Și, cine știe, poate, cândva, se va studia și la școală. Corect, așa cum a devenit ea în timp. Pentru că nu avem nimic mai de preț în ceea ce privește vestimentația, decât straiele autentice, din materiale naturale, lucrate în casă, unicate sau de serii mici, cuprinzând în ele toată istoria neamului ăstuia românesc și a întregului Univers.

Orchestra inginerilor „Petru Ghenghea” – un brand național al celor care fac muzică din pasiune

De

Un interesant Interviu care repune în lumină condițiile în care astăzi, se mai poate face artă din pură pasiune. Orchestra inginerilor este un asemenea exemplu de supraviețuire artistică pe parcursul a 60 de ani, pe care ansamblul i-a împlinit anul acesta. Aflăm, de asemenea date referitoare la înființarea Orchestrei Inginerilor, la inițiativa profesorului Petru Ghenghea, care i-a fost mentor și dirijor timp de peste patru decenii. Întâlnim nume prestigioase ale artei interpretative românești care au girat prin prezența lor , ca soliști, calitatea demersului artistic al orchestrei , de-a lungul anilor, ca și numeroase prezențe ale soliștilor și dirijorilor străini care artiștii-ingineri români au colaborat.

Teatrul de amatori ca formă de bine

De

Articolul de față vrea să constituie o prezentare succintă a unei mișcări culturale locale văzută din perspectiva autorului. Am încercat să creionez pe scurt starea de spirit care generează o astfel de mișcare, să prezint câteva dintre trăirile pe care le găsești la membrii grupului, create de viața în grupul respectiv și de evenimentele culturale la care participă ca grup. Am vrut, de asemenea, să fixez locul pe care spectacolul în sine îl poate avea în viața culturală a urbei și să scot în evidență efectul benefic pe care îl are, atât pentru spectatori, cât și pentru actorii implicați în realizarea spectacolelor.

Noul spectacol al Companiei „Civic Act”, București

De

Compania „Civic Art”, București, a pregătit un nou spectacol creștin dedicat Sf. Antim Ivireanu. Reprezentația din 21 iunie 2016 desfășurată în sala Centrului Național de Artă „Tinerimea Română“ s-a bucurat de un binemeritat succes.

Ora 25: o capodoperă pentru mileniul patru

De

Pr. Constantin Virgil Gheorghiu rămîne încă un nume pe nedrept umbrit al literaturii europene, deși romanul său Ora 25, apărut în limba franceză în 1949 și tradus în treizeci de limbi ale lumii este valoric situabil pe același palier cu 1984, romanul vizionar al lui G. Orwell. Mesajul e creștin, bazat pe experiența traumatică a autorului – vinovat fără vină – fiind victimă a unor legi aparținînd unor regimuri pseudo-democratice. Eroul romanului, Johann Moritz, secondat de un alter-ego literar al autorului, Traian Korugă, ca și preotul Alexandru Korugă pot fi înscriși în galeria personajelor tragice neorealiste – replici moderne ale lui don Quijote.

Scurt istoric al ctitoriei brâncoveneşti Biserica Adormirea Maicii Domnului din urbea Râmnicului Sărat

De

Biserica Adormirea Maicii Domnului, din Râmnicu Sărat, jud. Buzău, fostă mănăstire, ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, în timpul domniei sale, împreună cu Mihail Cantacuzino Spătarul, este reprezentativă. Pictura este executată de Pârvu Mutu.

Oina și legătura acesteia cu învățământul românesc

De

Autorul subliniază importanța oinei, declarată sport național, de-a lungul existenței acesteia, dar mai ales din momentul în care Spiru Haret a reintrodus-o în sistemul românesc de educație – o faptă bună cu efecte benefice peste ani.

LEGENDE DESPRE PODUL LUI DUMNEZEU (PONOARELE – MEHEDINȚI)

De

Aşezatã în Platoul Mehedinţi, care ″în ansamblul carstic al României ocupã un loc cu totul aparte prin bogăţia nemaintâlnită, varietatea şi amploarea fenomenelor carstice″, după cum afirmă profesorul şi cercetătorul Cristian Goran, Ponoarele dispune de un mare potenţial turistic, poate printre puţinele zone care, într-un spaţiu atât de restrâns, pot oferi vederii unicate. Relieful Ponoarelor […]

Darul lui Dumnezeu de la valoarea materială la perspectiva existenţei veşnice

De

În data de 26 iunie 2016 Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a inaugurat Muzeul Monetăriei Naţionale de la Tismana. La eveniment a fost prezent excelenţa sa Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale, care a primit din partea Părintelui Mitropolit Ordinul „Sfântul Nicodim”, Clasa I. Prin concretizarea acestui proiect, în care şi-au dat mâna cele două instituţii, Biserica şi BNR, s-a marcat un importatn monet din istoria neamului nostru. Legătura dintre bunurile pământeşti şi perspectiva existenţei veşnice a fost socotită dintotdeauna darul şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Pentru cei ce-şi agonisesc comori în ceruri, aşezând încă din viaţa pământească milostenia şi fapta bună la temelia acestei zidiri, Mântuitorul Hristos a rânduit o pedagogie cu totul aparte. Exemplul desăvârşit în cazul nostru este Sfântul Nicodim de la Tismana, păzitorul unei „moşteniri nefăcute de mână”. Aceaste învăţături şi pilde au fost, sunt şi vor fi folositoare tuturor iubitorilor de Biserică, de neam şi de ţară.

Naşterea Domnului şi bătrânul Moş Crăciun

De

Numele Crăciun a atras interesul etimologilor. Ultima teorie are în vedere lat. creationis – „procreare, creare, creație”. Crăciun este forma regresivă de la numele popular feminin Crăciuna, care a devenit un nume neutru şi înseamnă Naşterea lui Hristos. Moș nu înseamnă bătrîn, ci este un derivat regresiv de la moașă, însemnând „vlăstar” sau „fiu”. În limba română veche există verbul derivat de la moş, „a moşí”, cu sensul de „a scoate moşul“, „a aduce pe lume moştenitorul“, al cărui sens figurat este cel de „întemeietor“, „cap“.

Un plan concret de resacralizare a societăţii româneşti actuale

De

Bântuie azi prin lume şi prin multe suflete omeneşti un duh demonic al tăcerii, al nemărturisirii lui Hristos, al fricii vinovate de laşitate că ne vom pierde poziţia socială sau respectul şi prestanţa în faţa lumii. Sunt multe forţe care ar dori să ne vadă o ţară de nevertebraţi spiritual şi economic, o ţară permanent cu mâna întinsă. Depinde de noi cât de verticali suntem în a elimina stările de confuzie în care trăim şi a ne recupera axiologia noastră etnică.

Teatrul de care avem nevoie toți

De

Scena iubește adevărul iar actorul interpret luptă pentru a dobândi firescul personajului. Firescul existenței în scenă vine în urma multor căutări și frământări. Actorul trebuie să se documenteze, să-și dezvolte spiritul de observație, să înțeleagă psihologia comportamentelor oamenilor, reacțiilor lor, să fie capabil să înțeleagă, să descopere ce ascunde în spatele său un text scris, ce vrea de fapt să spună, să trasmită un personaj printr-o replică sau alta.

OCUPAȚII ALE OAMENILOR DIN ZONA VESTICĂ A ȚĂRII, REFLECTATE ÎN BELETRISTICA LUI SLAVICI

De

Alături de valoarea sa estetică, beletristica lui Slavici are o valoare de document al existenței oamenilor din secolul al XIX-lea. Dincolo de text, se descoperă informații prețioase despre lumea și vremurile în care Slavici a trăit.Alături de alte aspecte ale vieții, în atenția lui Slavici au stat ocupațiile oamenilor din zona de vest, dintre care am selectat câteva, azi dispărute, dar care în vremea scriitorului erau cunoscute, practicate, unele temute, altele respectate. Erau vremuri ale meseriașilor organizați în bresle, ale ucenicilor ajunși calfe, ale funcționarilor – notar, adjunct și scrietor, solgăbirău și vătășel –, toți amintiți de Slavici și importanți pentru comunitatea din care făceau parte. Existența lor trecută este confirmată și azi de oamenii în vârstă din zonă. Slavici nu uită de sămădăi și de persecutori, capitol întunecat din existența Țării Zărandului, consemnat însă până în prezent de folclorul local.

Bâta ciobănească – strajă, ajutor şi artă la ciobanii din Voineștii Covasnei

De

Pentru ciobanii din Voinești, Covasna, bâta ciobănească nu este un simplu obiect. Ea este un ÎNSEMN pentru cel ce o poartă; mai ales în trecut ciobanii nu se desprindeau de ea nici când umblau prin sat ori mergeau la oraş. Este TOIAG pentru că ajută la deplasare, mai ales în zonele înalte, accidentate. Este SPRIJIN – în lungile ore de păscut oile ciobanii caută odihnă în ea. Este UNEALTĂ, cu ea ciobanul dirijează oile, corectează câinii. Pentru că ciobanul o ciopleşte, o împodobeşte, bâta este un PORTATIV, un suport de manifestare artistică. Bâta este ARMĂ: câţi dintre răufăcătorii cu patru sau cu două picioare nu s-au ales cu țeasta ori oasele zdrobite!

UN CREȘTINISM COSMIC: BIBLIA ȘI CONSTELAȚIILE LA ROMÂNI

De

Țăranul român vedea în constelația zodiacală a Peştilor doi crapi, pe care îi lega de episodul biblic al hrănirii celor 5000 de oameni de către Iisus, atunci când cinci pâini de orz și doi pești au format o masă îmbelșugată (Ioan VI:1-15). Pe şarpele care a ademenit-o pe Eva el îl regăsea în constelaţia Ofiuc, denumită şi Calea rătăciţilor, pentru că ea pare răsfirată în toate direcţiile. Conform credinţelor populare, această grupare de stele vădește calea pe care vor rătăci oamenii păcătoşi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului.

Mînăstirea Comana 2015

De

La mînăstirea Comana a fost înălțată o troiță comemorativă pentru cei 150.000 de români căzuți la Cotul Donului în 1942. Cea mai importantă contribuție la ridicarea monumentului a avut-o inginerul Popa, Gheorghe Ștefan, Camelia Ștefan, generalul (r) Radu Theodoru și inginerul Horia Theodoru. La 12 brumărel 2015 starețul mînăstirii, părintele Arhimandrit Mihai Muscariu, a găzduit o slujbă.

MASS-MEDIA din Teleorman în tranziţie

De

O radiografie a presei din judeţul Teleorman implică o analiză complexă, demers pe care nu îl urmăresc prin acest articol, menit mai degrabă să contureze câteva repere ale unui bilanţ post-decembrist. Şi în această parte de sud a ţării, după 1989, tabloul mass-mediei s-a diversificat cu o viteză extraordinară. Scăpată de cenzura comunistă, pe fondul câştigării libertăţii de exprimare, presa locală a crescut numeric.

CLASICUL REDESCOPERIT

De

Pare că avem tot atâtea anotimpuri câte clipe. Că teatrul e oglinda vieţii. Viaţă prescurtată. Clipă trăită cu intensitate. Că revenim mereu la teatru pentru a experimenta această “concentrare a vieţii” pe care o regăsim pe scenă.

Iubindu-l în taină, nu păstrăm tăcere

De

Cuvintele de mulţumire pentru românii păstrători de tradiţii, credinţă şi dragoste întru Eminescu, rostite de dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, ne dă dreptul să spunem acest lucru. În calitate de partener la toate evenimentele de vibraţie românească, dna Eleonora Moldovan a mărturisit că s-a îndrăgostit de această frumoasă tradiţie de a veni, cu noiane de flori şi duh de dăruire, la 15 ianuarie şi 15 iunie, la bustul şi Monumentul lui Mihai Eminescu: „Aceasta e forma publică în care ne manifestăm dragostea şi sentimentele, pentru că în formă tainică fiecare dintre noi avem un dialog zilnic cu Eminescu – ori de câte ori apar întrebări existenţiale, căci Eminescu este esenţa noastră spirituală, intermedierea dintre cultura universală şi naţională. El ne face mai frumoşi, mai generoşi, mai uniţi în gânduri, în cuvinte, în fapte”.

Filocalia – iubirea de frumos divin

De

Frumuseţea lucrurilor create nu poate satisface pe deplin şi suscită acea nostalgie tainică după Dumnezeu, Frumusețea desăvârșită. Cultura contemporană este chemată să contribuie la afirmarea unei frumuseţi autentice care, ca o reverberaţie a Duhului lui Dumnezeu, să transfigureze materia, deschizând sufletele spre sensul veşnicului. Strânsa legătură dintotdeauna dintre Evanghelie şi cultură, dincolo de exigenţe funcţionale, implică invitaţia la pătrunderea prin intuiţie creativă în taina lui Hristos înviat şi, în acelaşi timp, în taina omului. Iisus Hristos nu numai că-l revelează pe Dumnezeu, dar „îl revelează pe deplin pe om omului”.

„Să nu ne răzbunați!“… Dar nici să nu-i uitați!

De

În anul 2014, dedicat Sfinților Martiri Brâncoveni, două edituri – una din București, Rost, cu sprijinul Fundației Sfinții Închisorilor, ce are sediul în Pitești, cealaltă din Făgăraș, Agaton – și-au reunit eforturile întru neuitare dînd la iveală Cartea mărturisitorilor și Martiri și mărturisitori români din secolul XX.
Autorii lor, publicistul Răzvan Codrescu și preotul Fabian Seiche, au pus dinaintea noastră două volume format mare (de 24,3 x 17 cm, respectiv de 23,4 x 16,7 cm) însumînd peste 1300 de pagini. Am numărat 75 de nume la primul și 194 la al doilea, parte dintre ele suprapunîndu-se, deși perspectivele de abordare a fenomenului jertfelnic românesc sînt diferite: cărturărească și cu nuanțe egolatre versus orînduială alfabetică, pios-panegirică.
La Liceul Tehnologic „Dimitrie Gusti“ din București, în cadrul Simpozionului Național „Credință, adevăr, creație în închisorile comuniste“, s-a lansat un volum colectiv îngrijit de Marilena Istrati, Olimpia Popescu ș.a.
Un autor tînăr talentat este Sergiu Ciocârlan. Prin el și prin autorii memorialisticii publicate după 1990 se conturează un nou curent literar distinct prin tematică și tehnică de așa-numitul „postmodernism“, anume realismul carceral al închisorilor sau al mărturisitorilor moderni ai lui Hristos („literatura arestată“), care ar putea înviora studiul literaturii în Școală.

Comuna Muntenii de Sus, județul Vaslui – aspecte istorice și folclorice

De

Descălicători din Bucovina, locuitorii din Muntenii de Sus și-au întemeiat sat la poale de dealuri vasluiene. Nevoia de identitate culturală s-a manifestat la ei și prin înființarea unui Muzeu al Tradițiilor, un muzeu etnografic deosebit cu o colecție de peste 500 de obiecte. Deși au trecut aproape 300 de ani, locuitorii Muntenilor de Sus și-au păstrat ocupația de bază – creșterea oilor, graiul unic în Moldova, portul popular, obiceiurile folclorice cu care au venit, demonstrând încă o dată că vremurile nu pot înfrânge tradițiile.