FOLCLORUL ASTĂZI

De | 2018-06-29T16:40:47+00:00 28 iunie 2018|

Folclorul românesc are valoare universală. (Re)descoperirea lui depinde în primul rînd de români. Aceasta implică o schimbare de mentalitate. Fotografiile maestrului etnofotograf Vasile Sârb, din Alba, reunite în expoziția „Timp străvechi“, constituie un dar tulburător.

COJOCUL BINȘENESC

De | 2018-06-29T17:06:33+00:00 28 iunie 2018|

Asistăm la un revival, sperăm, de bun augur al cojocului. Acesta era o emblemă a Bihorului, ce-i drept în perioada comunistă mai pregnant şi mai vizibil, pentru că atunci când un ansamblu folcloric prezenta suite bihorene era individualizat vizual de prezenţa cojocului binşenesc. Dacă prin anii `60 se confecţiona în mod tradiţional şi pentru ansambluri de prin anii `80 a început un proces de degradare estetică adică înlocuirea materiilor tradiţionale cu unele sintetice şi simplificări sau compromisuri calitative în ornamentaţie.

Clipuri etnografice din Banatul de Câmpie, jud. Timiș „Istorii bănățene. Memorie și identitate”

De | 2018-06-29T16:41:18+00:00 28 iunie 2018|

Povestea a început cu adevărat când am văzut fotografiile scoase din ramă, adnotate pe verso și cu povestea încă ”vie” în amintirea urmașilor. Astfel povestea a coborât din fotografie spre noi, imaginile și oamenii surprinși de hârtia îngălbenită și-au spus povestea iar noi am relatat-o prin intermediul tehnologiei actuale într-un limbaj artistic contemporan.

Prof. Dr. CONSTANTIN PAVEL – UN LOCUITOR DE SEAMĂ AL ŢĂRII BEIUŞULUI

De | 2018-06-29T17:08:30+00:00 28 iunie 2018|

Profesorul Dr. Constantin Pavel este o personalitate a Ţării Beiuşului, care aparţine şirului de iluştri dascăli ai şcolii ctitorite în urmă cu 190 de ani (la 6 octombrie 1828) de Episcopul greco-catolic Samuil Vulcan, la Beiuş. Spirit enciclopedic, fără limită didactică, profesorul şi teologul Constantin Pavel s-a pus în slujba şcolii, comunităţii, a Ardealului şi a naţiunii într-o epocă învolburată istoric şi social, la începutul celui de-al XX-lea veac şi, mai ales, în preajma Marii Uniri. Aparţine „generaţiei biruitoare”, alături de avocaţii Dr. Ioan Ciordaş şi Dr. Nicolae Bolcaş – martirii Beiuşului, care au luptat pentru românism. Profesorul erudit a lăsat posterităţii o importantă operă scrisă, care vizează domenii variate: politică, istorie, lingvistică, literatură, cultură, istorie didactică, biografii ale unor personalităţi, memorialistică, tradiţii, impresii de călătorie. Toate scrierile sale dovedesc pasiunea de a cerceta, dincolo de catedră, documente şi spaţiul românesc şi de a aşeza cunoştinţele sale într-un tot coerent, funcţional. Rămâne un strălucit continuator al spiritului vulcanist, de sorginte iluministă: luminare a poporului prin şcoală şi cultură, colaborare şi întrajutorare.

Unind România pe obcina neamului

De | 2018-06-29T17:08:38+00:00 28 iunie 2018|

În această perioadă în care se mimează orice – dragostea de om, dragostea de țară - Ansamblul Studențesc ARCANUL USV, a organizat un spectacol pentru cei care gândesc și simt românește, în parteneriat cu Primăria Municipiului Suceava, Consiliul Județean Suceava, Universitatea Ștefan cel Mare, Casa de Cultură a Studenților Suceava, pentru aniversarea celor 55 de ani de ARCANUL studențesc, în 26 aprilie 2018, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, Suceava a unit în Anul Centenar, Bucovina, Moldova și Banatul într-un concept de festival național de folclor, intitulat „Pe obcina neamului”.

Corala „Bazil Anastasescu“ din Tîrgu Neamţ la douăzeci de ani de activitate

De | 2018-06-29T16:42:37+00:00 28 iunie 2018|

În 1997 în Tîrgu Neamţ Corala „Bazil Anastasescu“, la iniţiativa profesorilor Eugenia şi George Tiugea. Repertoriul coralei cuprinde creaţii laice şi religioase ale compozitorilor români, dar şi lucrări din literatura muzicală universală din perioada Renaşterii, Preclasicismului, Romantismului şi a secolului al XX-lea. Concertele coralei au fost prezentate în ţară (la Piatra Neamţ, Paşcani, Iaşi) şi în străinătate (la Saint Just- Saint Rambert și la Ambierle – Franţa, în anul 1999, la Jyväskylä şi la Kuopio – Finlanda, în 2001, precum şi la Copenhaga şi la Henne Strand – Danemarca, în 2001).

Eu și Legenda Cerului

De | 2018-06-29T16:42:53+00:00 28 iunie 2018|

Viața la țară mi-a adus în dar Cerul înstelat în toată splendoarea lui, primăvara cu luceferi, vara cu Calea robilor, toamna cu Steaua Nordului, iarna cu minunata Stea a Nașterii. Un cer mare și generos, radiind o lumină care nu este doar fizică, cu o lumină parcă venind din Rai, care răspundea în mod miraculos Dorului de Înalt. Și cerul înstelat MĂ BUCURĂ, MĂ MIRĂ, MĂ ÎNCARCĂ…

„Șobolaniada“ sau lumea paralelă

De | 2018-07-02T10:31:28+00:00 28 iunie 2018|

Scriitorul Nicolae Rusu este una dintre victimele neosistemului mafiotic generat de așa-numita destrămare a fostului imperiu sovietic. Șobolaniada e scrierea unui important prozator român realist contemporan, stăpîn ca puțini alții pe arta literară. Romanul poate fi considerat polițist prin intriga și desfășurarea acțiunii. Eroul narațiunii este Ion Josanu, un alterego al autorului. El devine indezirabil lumii paralele, întemeiate pe jaf și pe crime, fiindcă e pe cale de a descoperi o parte dintre fărădelegile comise la Societatea Literaților. Anchetatorul Tudor Carp descoperă relațiile la înalt nivel ale infractorilor. Ion Josanu și Tudor Carp sînt însă învinși și obligați la tăcere de mecanismele mafiotice dirijate din America.

A ALES SĂ-ȘI AJUTE ȚARA

De | 2018-04-27T13:08:33+00:00 24 martie 2018|

Ecaterina(Cocuţa)Vogoride, fiica poetului Costache Conachi, a fost căsătorită cu N.Vogoride, funcţionar învestit de turci cu dregătoria de caimacan(locţiitor de domn) al Moldovei. La cererea turcilor, acesta reuşeşte să falsifice rezultatele scrutinului electoral(divanurile ad-hoc). Şansele realizării unirii erau nule, întrucât rezulta că moldovenii nu-şi doresc să se unească cu fraţii lor din Ţara Românească. Cocuţa face publice cele 14 scrisori compromiţătoare primate de soţul său de la Înalta Poartă. Testul electoral s-a repetat, iar rezultatul a fost favorabil. Drumul Unirii s-a netezit.

CENTENAR – SALON DE ARTĂ VIZUALĂ

De | 2018-03-26T08:42:56+00:00 24 martie 2018|

Cum ne arată istoria, începând din toamna anului 1916, la Iași se afla în refugiu capitala ţării, suveranul, parlamentul, guvernul şi principalele instituţii ale statului. Deși condițiile războiului au impus greutăți inerente, în anii pribegiei s-a desfăşurat o intensă activitate, în toate domeniile, inclusiv pe plan cultural. În toţi aceşti ani grei, în centrul cultural moldav publicaţiile au consemnat o constantă activitate culturală, științifică și artistică, o intensă preocupare pentru păstrarea patrimoniului cultural și pentru continuarea procesului de învăţământ - elemente fundamentale pentru păstrarea integrităţii fiinţei naţionale. În acest sens pot fi apreciate, în mod deosebit, activităţile desfăşurate de către marele istoric Nicolae Iorga, istoricul de artă I. D. Ştefănescu, compozitorul George Enescu, pictorul Octav Băncilă şi mulţi alţii.

FEMEIA ROMÂNCĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI al XX-lea. ÎNVĂŢĂTOAREA VETURIA PAPP DIN BEIUŞ – Restituiri

De | 2018-04-30T18:22:17+00:00 24 martie 2018|

Învăţătoarea Veturia Papp, căs. Lapedatu, face parte din şirul DISTINSELOR şi ENERGICELOR DOAMNE care au dat sens vieţii oamenilor din Ţara Beiuşului. Fiică de protopop, soţie de ministru de finanţe, a fost preocupată de viaţa şcolii, culturală, caritativă, de promovarea valorilor naţionale într-o epocă efervescentă politic, istoric, social, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. În luna martie, lună a sărbătoririi FEMEII, ne vom apleca atenţie asupra marilor gesturi ale acestei românce, care se bucură numai de aprecierea beiuşenilor, intrînd deja în tomuri de istorie locală.

PRIVIND ISTORIA ÎN OCHI. 100 DE PORTRETE DE ȚĂRANI TRANSILVĂNENI: o expoziție virtuală a Muzeului Etnografic al Transilvaniei dedicată Centenarului Marii Uniri

De | 2018-04-27T19:25:53+00:00 24 martie 2018|

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a lansat la începutul anului 2018 expoziția virtuală de fotografii de arhivă „100 de portrete de țărani transilvăneni”. Expoziția face parte dintr-un amplu program multianual de digitizare a patrimoniului muzeal, realizat pentru salvgardarea și punerea în valoare a patrimoniului imagistic al instituției.

Contribuţii la elucidarea termenului de barabă şi momârlan

De | 2018-04-27T19:28:10+00:00 24 martie 2018|

Termenul de momârlan a fost adus şi introdus în deceniul V-VI al secolului al XIX-lea de către italienii beleunezi veniţi în Valea Jiului tot ca muncitori forestieri la bocşeriile care transformau lemnul în cărbune de lemn (mangal). Aceştia au fost uimiţi de asemănarea jienilor băştinaşi, ca ocupaţie, limbă şi port cu ciobanii MARMOLANI din zona muntelui MARMOLADA de la ei, din Alpii Dolomiţi şi le-au spus şi acestora MARMOLANI. Străinii care lucrau atunci la exploatarea cărbunelui neînţelegându-i sensul şi sorgintea cuvântului, l-au preluat din gura italienilor ca drept etnonim al populaţiei locale de băştinaşi. Apoi prin fenomenul fonetic de metateză, marmolanul de atunci a devenit momârlanul de azi.

MÂINILE ÎNTR-O RUGĂCIUNE TRIMISĂ CERULUI PENTRU NOI, URMAȘII

De | 2018-05-02T18:39:30+00:00 24 martie 2018|

Tradițiile românilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite si nici schimbate cu alte obiceiuri importate din alte țări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează, ne definesc și prin ele ne simțim mai bogați, mai aleși, mai altfel decât alții.
Şi satul Răchiţele a avut şi are datini, obiceiuri, tradiţii, care, din păcate, odată cu migrarea tinerilor spre oraş, şi-au pierdut din intensitate şi trăirea emoţională. Se fac eforturi considerabile de către persoane dedicate acestor cauze de păstrare a portului, dansurilor, arhitecturii, obiectelor și a tot ce înseamna tradiție populară românească.

RUGA: SUFLETUL LUNCII POGĂNIȘULUI

De | 2018-04-30T18:46:56+00:00 24 martie 2018|

Ruga este un obicei vechi al satelor bănățene, este o sărbătoare dedicată fiilor satului și este legată de hramul bisericii. În fiecare an, pe data de 20 iulie, de Sf. Ilie, este organizat acest eveniment la care participă întreaga comunitate. Pe vremuri comunitatea organiza ruga. Cu foarte mult timp în urmă oamenii nu aveau bani, însă, din câte povestesc cei mai în vârstă, aveau ,,bucace” adică vindeau fiecare ce avea, din producția proprie și, cu banii încasați, plăteau muzica ce întreținea atmosfera. Mai târziu fiecare familie plătea o sumă iar câțiva tineri se implicau în organizare. Acum însă se implică autoritățile în organizare și nimic nu mai e la fel, nu mai simți același lucru pe care îl simțeai odinioară și nici nu se mai respectă valoarea ei.

Din nou despre Miorița

De | 2018-04-27T22:59:15+00:00 24 martie 2018|

Miorița este un poem, nu o „baladă păstorească“. Comentariile recente (Theodor Codreanu, Sergiu Ciocârlan) m-au determinat să reiau și să actualizez eseul meu din 2005 (din volumul Perspective critice). Motivele poetice principale sînt coborîrea turmelor (etapă de toamnă a transhumanței), complotul, premoniţia primejdiei (cu motivele secundare apusul soarelui, negrul zăvoi), „testamentul” ciobanului (incluzînd îngroparea în dosul stînii, fluieraşele de fag / os / soc, bocetul cîntec al vîntului secondat de cel al oilor, steaua căzătoare, nunta ţărănească – amănuntele naşi, preoţi, nuntaşi, lăutari, făclii fiind comune oraţiilor –, căutarea măicuţei, portretul bătrînei şi al feciorului „nelumit“, a lumii mireasă/crăiasă). Analiza temelor și a motivelor poemului în varianta Alecsandri, care este cea mai cunoscută, duce la concluzia că nunta din Miorița trebuie să prevaleze morţii, după cum Învierea este covîrşitoare ca importanţă faţă de crucificarea Mîntuitorului. Integrarea cosmică pe orizontală şi pe verticală este firească, armonioasă, plină de cîntece şi de lumină. Numeroși creatori culți au fost influențați de această creație folclorică reprezentativă românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Horia Lovinescu, Tiberiu Brediceanu, Paul Constantinescu.

MUZEUL OULUI VAMA – BUCOVINA

De | 2018-04-30T18:58:00+00:00 24 martie 2018|

Femeile vrednice ale acestui neam au creat izvoare nesecate de frumos pe coaja unui ou și noi avem datoria de a duce mai departe toate obiceiurile și tradițiile locului ce s-au păstrat până în zilele noastre. Astăzi, măiestria execuţiei unui ou încondeiat sau închistrit au transformat acest meşteşug în artă ce a dus faima Bucovinei peste tot în lume.

Să-l punem la icoana sufletului românesc

De | 2018-04-30T18:56:34+00:00 24 martie 2018|

O scurtă prezentare a unei vieți hristice închinate patriei - Nicolae Bălcescu un elev silitor, un istoric, unul dintre conducătorii revoluţiei paşoptiste, om politic și mai presus de toate un mare patriot! Deși erau vremuri grele Nicolae s-a dovedit a fi la Sf. Sava un elev silitor, în fiecare an fiind premiat. Pasionat de istorie, dar mai ales de partea militară, va cerceta foarte mult în arhive și biblioteci documente și cărți ce făceau referire la istoria țărilor române. Chiar și grav bolnav, Nicolae nu se gândea la el ci la patrie și la popor. Având stofă de adevărat ”om de stat”, și-a dat seama de importanța pregătirii militare visând la vremuri când românii vor face iarăși pe un câmp de bătălie ceea ce a făcut Mihai Viteazul. Fie că vorbim de elevul, istoricul, revoluționarul sau omul politic , Nicolae Bălcescu poate și trebuie să fie un model pentru generațiile viitoare.