Și Chin și Amin

De | 2019-12-17T06:20:36+00:00 17 decembrie 2019|

Filmul artistic de lung metraj datorat lui Toma Enache Între chin și amin evocă atrocitățile comise în închisoarea Pitești din ordinul comuniștilor. Are meritul de a completa din perspectivă cinematografică memorialistica dedicată „reeducării“, sensibilizînd generațiile actuale față de chinurile îndurate de deținuții politic socotiți „dușmani ai poporului“ fiindcă nu erau de acord cu ideologia bolșevică de import.

Drumul Sării-Drumul Țării

De | 2019-12-16T23:27:48+00:00 16 decembrie 2019|

Având în vedere importanța sării, de-a lungul timpului, de a uni teritorii întinse și a dezvolta legături comerciale durabile, șase muzee din Transilvania: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipal Dej, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și-au ,,dat mâna” și au realizat o expoziție comună itinerantă, numită ,,Drumul sării, drumul țării”.

Biserica din umbra codrului

De | 2019-12-16T23:08:16+00:00 16 decembrie 2019|

Se cuvine ca bisericuța de lemn de la Orbeni, bisericuță călătoare și monument de arhitectură moldovenească din sec. XVIII, să fie vizitată odată ajunși în zonă. Bârnele sale ne descoperă ştiinţa omului simplu care lucrează cu multă dragoste, mai ales când e vorba de bunul Dumnezeu.

Rezoluția Marii Uniri de la Alba Iulia expusă în Muzeul Municipal Dej

De | 2019-12-16T22:50:20+00:00 16 decembrie 2019|

Marea Adunare Națională întrunită la Alba Iulia formată din 1228 de deputați aleși cu credenționale a votat Rezoluția Unirii prin care la 1 decembrie 1918 s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Pe lângă hotărârea unirii românilor și a teritoriilor românești cu Regatul României, Rezoluția trasa principiile democratice care să stea la baza noului stat național unitar român. O delegație din care au făcut parte Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea și Iuliu Hossu a plecat la Bucureşti pentru a prezenta documentul regelui şi guvernului României. Rezoluția votată la Alba Iulia poate fi admirată, începând cu 1 decembrie 2019, la Muzeul Municipal Dej. Documentul a aparținut lui Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliului Național Român Central, născut în apropiere de Dej, în satul Șigău.

„Regatul femeilor”, o comedie populara la teatrul din Giurgiu

De | 2019-12-16T22:39:37+00:00 16 decembrie 2019|

În versiunea românească, « Regatul femeilor » este o comedie populară, accesibilă pubicului larg, o satiră împotriva exagerărilor sexiste,scrisă în secolul XIX de autorul bulgar St. L. Kostov şi montată anul acesta la Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu de Cosmin Creţu. Aflăm mai întâi că “patriarhatul” e la fel de rău în mâna femeilor ca şi în cea a bărbaţilor iar mai pe urmă că adevărata egalitate este cea în care fiecare îşi păstrează identitatea şi o respectă pe a celuilalt.

Ultimul meşter de fluiere din Zarand

De | 2019-09-30T23:10:42+00:00 30 septembrie 2019|

Copiii învăţau să cânte din fluier sau să lucreze la confecţionarea acestora înainte de a cunoaşte primele litere. Aproape că se năşteau cu aceste deprinderi. Astăzi, meşterii de fluiere au dispărut. Cei mai în vârstă s-au mutat unul câte unul dintre pomii înfloriţi ai satului lor, în grădinile veşnic în floare ale lumii de dincolo. Cei mai tineri au luat drumul oraşelor, viaţa de aici părându-li-se mult prea grea şi fără perspectivă. Doar Mateş Petru, ultimul meşter fluierar al satului, se încăpăţânează să rămână aici, orice s-ar întâmpla, chiar dacă el va fi la un moment dat, ultimul locuitor al satului. Unul câte unul, oamenii au plecat spre alte zări. Gospodărie după gospodărie a rămas pustie, părăginindu-se, însă el, Pătruţ a Dupului, rămâne imperturbabil în gospodăria sa micuţă pitită sub vârful dealului, înconjurată de pruni, vegheată de un tei bătrân şi un păr ce pare să strângă între crengile sale întreaga casă.

Un loc, un obiect, o poveste – ulciorul de nuntă

De | 2019-09-30T23:01:57+00:00 30 septembrie 2019|

Eveniment crucial din viața omului, nunta însoțită de obiect făurit special - ulciorul. Alchimia culorii ulciorului implica pământuri de diferite soiuri, la fel precum alchimia sufletească ce-i unea și menținea pe miri avea nevoie de diferite culori ale diferitelor tipuri de iubire dăruită care construiau și susțineau căsnicia și prin apa cea purtătoare de informații benefice specifice și necesare.

Doar propriile chemări și tulnicul

De | 2019-09-30T22:51:33+00:00 30 septembrie 2019|

În anul 2001 Mariana Gligor a pus bazele grupului de tulnicărese de la Cîmpeni, pe care l-a botezat «Grupul de tulnicărese Apuseni» cu scopul de a revigora, păstra şi transmite mai departe tradiţia cîntatului din tulnic. Și-a învățat copiii, nepoatele și strănepotul să-i duc tradiția mai departe, să iubească simplitatea, să alerge după lucrurile normale.

Dacologice – G. D. Iscru și colaboratorii (II)

De | 2019-09-30T22:43:18+00:00 30 septembrie 2019|

Eminescu dacolog. Eminesciene subintitulat Culegere de Studii (2018) este un volum reunind contribuții ale G. D. Iscru, Maria Ionescu, Gheorghe Bucur, Nicolae Leonăchescu, Simona Condurățeanu și Aurel David. Temele principale sînt falsitatea romanizării, originile ariene ale locuitorilor Daciei, patriotismul eminescian și tema Daciei în creația lui, globalismul.

Nicolae Iorga la Vălenii de Munte

De | 2019-10-01T20:25:01+00:00 30 septembrie 2019|

În 1910, după publicarea unui volum de documente din colecţia" Hurmuzaki" îi permite savantului Nicolae Iorga săse mute la Vălenii de Munte împreună cu familia în casa polcovnicului Panca,construită în 1870. Casa a fost vandută la licitaie.

Mărturisire lirică

De | 2019-09-30T22:17:37+00:00 30 septembrie 2019|

Ioan Enache ne propune în această carte de poezie creștină un termen incitant iudacain / Iudacain deopotrivă adjectiv și substantiv propriu ca avertisment sever pentru zilele noastre, sugerînd desăvîrșirea în rău (Iuda e simbolul trădării plătite și al sinucigașului, iar Cain al invidiosului ucigaș de frate).

Un oraș, un actor, un preot: un festival de teatru

De | 2019-09-30T22:06:34+00:00 30 septembrie 2019|

În oraşul unde s-a născut marele actor de comedie Grigore Vasiliu Birlic, nu exista o stradă care să-i poarte nunele, nu există o statuie care să ni-l amintească, nu există o alee a personalităţilor din Fălticeni. Preotul Liviu Mihăilă de la parohia din satul Hreaţca a pus bazele unui festival internaţional de teatru care să poarte numele Grigore Vasiliu Birlic şi a înfiinţat o trupă de teatru “Birlic”, trupă care s-a remarcat pe scene importante din ţară şi din Republica Moldova.

Lecții despre frumusețe

De | 2019-09-30T22:01:49+00:00 30 septembrie 2019|

Sergiu Ciocârlan a scris o carte despre frumusețea Sfinților cărturari, fiindcă literatura există doar în virtutea acestei frumuseți care ne face liberi, care ne îndrumă spre Cel Ce este izvorul a tot ceea ce e frumos în lumea noastră. Cunoscînd această frumusețe, ne putem delimita de toate acele „frumuseți“ înrobitoare, egoiste, pătimașe, nemărturisitoare. În operele Sfinților cărturari întîlnim acel model al frumuseții echivalent identității noastre culturale.

Intelectuali ai comunei Teișani

De | 2019-09-30T21:07:30+00:00 30 septembrie 2019|

Cel care a gândit și cu dragoste fierbinte și entuziasm s-a dăruit idealului pentru luminarea țăranilor și pentru ridicarea nivelului de viață de pe Valea Teleajenului, în Teișani, a fost Dumitru I. Brezeanu. Cu forța de muncă a tinereții sale, cu larga înțelegere a realității, cu dragoste pentru țărani, el și-a închinat întreaga viață ridicării satului românesc. A fost perfect conștient că numai prin cultură țăranul poate eleva și își poate organiza viața la un nivel superior cerut de timpurile noastre.

Fericirea sinucigașă (II)

De | 2019-09-30T20:46:52+00:00 30 septembrie 2019|

Kafka abordează fundamentala temă a fericirii printr-un paradox: „Ce sinucidere poate fi fericirea”. Castelul e, de fapt, un tratat de nefericire. Într-o lume fără Dumnezeu, hîrtiile stăpînesc oamenii, care ajung să le poarte în spate. În locul vieţii, ei îşi asumă aparenţa, formalismul, formele fără fond.

Cîteva pagini despre cum a învățat Dunărea românește…

De | 2019-06-28T13:50:19+00:00 25 iunie 2019|

Festivalul de la Mustapic, din Serbia, o fost organizat în 31 florar – 1 cireșar 2019 de Asociația generală a învățătorilor din România. Vizita mi-a relevat aspectele deznaționalizării românilor din Valea Timocului. Speranțele de acordare a unor drepturi elementare sînt reale, fiindcă Serbia vrea să devină membră a UE și va fi obligată să aplice legislația corespunzătoare minorităților naționale.

Gânduri despre „rost”

De | 2019-06-25T21:54:48+00:00 25 iunie 2019|

Fiecare limbă are ceva de spus altfel decât celelalte, dezmărginind în felul ei lucrurile, prin intermediul cuvintelor. Unul dintre termenii care îmbracă sensurile, devenind, peste timp, altceva decât a fost este rost (lat. Rostrum „cioc, plisc” – Scriban; Densusianu, Pușcariu, cf. DER, DEX, MDA). Articolul pune în evidență trecerea termenului de la sensul concret, cu trimitere spre sfera materialului, la sensurile profunde, ontologice.