Leagănul copilului – de la dragostea părintească la măiestrie și rânduială

De | 2024-03-21T22:02:50+00:00 21 martie 2024|

Leagănul reprezenta, înainte de toate, patul propriu-zis al copilului, locul în care acesta stătea, atât pe timp de noapte, cât și pe timp de zi. În casă, leagănul era așezat în spațiul faptelor de viață, lângă patul mare, oferindu-i mamei posibilitatea de a adormi mai ușor pruncul în timp ce se ocupa și de alte treburi gospodărești. Lucrat cu măiestrie de tatăl nou-născutului, leagănul prezintă elemente deosebite care evidențiază, pe de o parte ingeniozitatea tatălui, iar pe de altă parte credințele locului și rânduiala întâlnită în lumea satului în acele vremuri.

Ileana-Cornelia Neaga – tradiţii culinare româneşti „din veşnicii” şi până astăzi

De | 2024-03-21T21:57:20+00:00 21 martie 2024|

Poeta Ileana-Cornelia Neaga, nativă a satului Crişan (judeţul Hunedoara) este o reprezentantă cunoscută a literaturii populare româneşti, poeziile sale în grai (şi nu numai) fiind foarte apreciate de cititorii pasionaţi ai genului. Ea (ne) aduce în atenţie, prin noul său volum, „Pazâtură ca la buna” (2024), reţete culinare învăţate de la bunica sa, pe care le transpune cu farmec, umor şi (auto)ironie în versuri reconfortante, conservând astfel idiomul moştenit din străbuni. Alături de sfaturile deosebit de utile în cazul unor reţete uzuale, regăsim în carte numeroase regionalisme din „graiul” crişean (explicate în note de subsol), precum şi (alte) reţete ale unor mâncăruri specifice în zona sa, gătite cu ocazia unor evenimente ortodoxe importante (posturile săptămânale, cel de Paşte sau de Crăciun etc.). Volumul devine astfel un ghid valoros, spiritual şi mental, prin hăţişurile trecutului...

Ursul în tradiția populară românească și a altor popoare

De | 2024-03-21T21:55:39+00:00 21 martie 2024|

Încă din paleolitic cultul ursului a constituit în întreaga emisferă nordică unul dintre cultele animaliere cele mai răspândite, ursul fiind un animal mitologic prezent într-o multitudine de povești și legende orale până în secolul XX. Unii cercetători afirmă că primele forme de cult au fost dedicate ursului, privit fiind de primii oameni ca un stră-strămoș, sau ca un zeu întrupat, datorită aspectului său impunător și forței colosale de care dispunea. Pornind de la ipoteza potrivit căreia ursul era un animal sacru pentru toate popoarele vechi ale zonei Euroasiatice, iar la daci era asociat zeului Zalmoxis, ajungem în zilele noastre la o multitudine de practici și obiceiuri care au ca figură centrală ursul, precum și la zilele de sărbătoare din calendarul popular, dedicate acestuia. Astfel, românii i-au dedicat mai multe zile ursului: Stretenia (2 februarie), Macovei (1 august) și Sâmbăta Ursului, sărbătorită toamna, de Sf. Andrei, sau primăvara, în Sâmbăta lui Lazăr, apoi, Martinii de Toamnă (12-14 noiembrie) și Martinii de Iarnă (1-3 februarie). Dintre acestea, cea mai importantă este așa numita Zi a Ursului, sărbătorită în data de 2 februarie. Până în secolul al XIII-lea ursul a fost un simbol al regalității în Europa, al forței în luptă, al puterii, un semn de noroc și bunăstare, ca mai târziu, sub presiunea bisericii, locul său să fie luat de leu.

Prima lecție de pictură

De | 2024-03-21T21:46:40+00:00 21 martie 2024|

Înainte de toate arta trebuie să fie emoție, tot așa după cum strângerea de mână trebuie să însemne bucuria întâlnirii, a revederii celuilalt și nu etalarea cataroiului de ghiul de pe deget.

T’ARTĂ

De | 2024-03-21T21:47:17+00:00 21 martie 2024|

Arta ca test de personalitate? E nevoie de cite un test de personalitate zilnic? Sibiul e orașul în care poate începe seria testelor de personalitate? Da.

Alte binevenite ecouri ale învățăturii părintelui Arsenie Boca

De | 2024-03-21T21:33:01+00:00 21 martie 2024|

Gîndirea părintelui Arsenie Boca cuprinsă în lucrările Cuvinte vii, Scrieri inedite, Cărarea Împărăției e supusă unei noi lecturi de către scriitorul Sergiu Ciocârlan din perspectiva actualei crize a familei. Soluția renașterii constă în înnoirea minții fiecăruia dintre noi prin pocăință și de naștere a pruncilor.

Ion Ghelu Destelnica

De | 2024-03-21T21:26:10+00:00 21 martie 2024|

Poetul, dramaturgul și profesorul de teatru Ion Ghelu Destelnica este urmașul unor sași din familia Gehl aus Arbegen. El s-a născut și a copilărit la Stelnica, în județul Ialomița, a studiat la Iași și București și a scris, a predat teatru și a trăit în Bacău.

Leru-i ler și iarăși ler…

De | 2023-12-12T22:13:10+00:00 12 decembrie 2023|

În ritmurile timpului, care ne dictează mersul prin viață, intervin popasuri. Orice sărbătoare implică raportare diferită la lucruri, la sine și la celălalt. „A colinda”, „colindă” („corindă”), „colindător”, „colindiș”, „a pleca în colindă” – sunt termeni și structuri care oglindesc ideea de a te deplasa cu un anume scop, căci obiceiul în sine, practicat în grupuri organizate pe vârste, vorbește despre drum, deschiderea casei, găzduire sau ospitalitate, despre sărbătoare și despre cântec cu putere orfică.

La pas cu datina străbună. Obiceiuri de pe Secaș

De | 2024-03-25T14:28:38+00:00 12 decembrie 2023|

Prin conţinutul şi poezia lor, obiceiurile sărbătorilor se iarnă alcătuiesc un tot unitar, unitate dată în primul rând de viziunea creatorului popular asupra lumii, de temele şi motivele comune ce răzbat din ele. Laolaltă, obicei şi poezie, deschid calea spre vremurile mitice, lăsând în urma lor o undă de lumină, căci totul e văzut în chip senin, reflectând în acelaşi timp o adevărată epocă de aur din viaţa omenirii.

Ignatul – Obiceiuri și tradiții cu rădăcini milenare, specifice solstițiului de iarnă

De | 2023-12-14T14:00:48+00:00 12 decembrie 2023|

În lucrarea de mai jos vom arăta că tăierea porcului în preajma solstițiului de iarnă nu este întâmplătoare, fiind o tradiție cu rădăcini milenare în istoria și cultura poporului român, cândva specifică și altor popoare din zona Balcanilor, iar Povestea lui Ignat este o rămășiță a învățăturilor orale pe care novicii le primeau în cadrul ritualurilor de inițiere. Astfel, în obiceiurile și tradițiile din ziua de Ignat găsim vechi urme ale unor ritualuri cosmogonice specifice perioadelor de înnoire a timpului, ritualuri de fertilitate dar și aspecte din mitul revelației inițiale performat în trecut prin ritualurile inițierii de pubertate.    

O nouă abordare a etimologiilor românești

De | 2023-12-14T13:56:56+00:00 12 decembrie 2023|

Problema originii limbii române este veche și a rămas mai multe secole nerezolvată din mai multe motive. Noul Dicționar Etimologic al Limbii Române elaborat pe baza cercetărilor de indo-europenistică a rezolvat în sfârșit această problemă, folosind legile fonologice de transformare a sunetelor de la proto-indo-europeană la limba română. Din cele peste 6100 de cuvinte-titlu analizate demonstrează că limba română, pentru a fi înțeleasă, trebuie raportată direct la limba-mamă, limba proto-indo-europeană. Procedând astfel, reiese că marea majoritate a lexicului românesc provine din această limbă-mamă, precum și faptul că acesta este diferit de cel latin în cea mai mare parte, deși cele două limbi sânt înrudite. În acest context, autorul rezolvă problema miilor de cuvinte rămase cu etimologie necunoscută, dar și a acelora a căror etimologie a fost greșit atribuită. Această lucrare monumentală pune originea limbii române pe adevăratul său fundament.

Ion Cantacuzino: întemeietor de instituții medicale și colecţionar-connaisseur

De | 2023-12-12T21:43:24+00:00 12 decembrie 2023|

Prof. Ion Cantacuzino și discipolii săi din cercul cantacuzinist au jucat un rol important și binecunoscut în istoria mediciniii românești și deopotrivă, un rol despre care se vorbește încă prea puțin în istoria colecționismului românesc de artă. Una dintre pasiunile împărtășite de ei a fost și cea pentru arta extrem-orientală, în care au devenil adevărați cunoscători și mai ales donatori, participând la crearea primei expuneri permanente de acest fel din România.

Constantin Virgil Gheorghiu, Memorii

De | 2023-12-12T21:23:47+00:00 12 decembrie 2023|

Memoriile pr. Constantin Virgil Gheorghiu constituie capodopera scriitorului exilat situată aproape la aceeași înălțime ca Jurnalul fericirii al pr. Nicolae de la Rohia (Steinhardt). Portrete de excepție, situații limită, fraze memorabile alcătuiesc o carte a cărților ilustrului autor al romanului Ora 25, care i-a adus celebritatea mondială.

Tabletă de pictor

De | 2023-12-12T21:05:24+00:00 12 decembrie 2023|

Pictura nu este manualitate dobîndită ca scop în sine, ci încredințare totală bucății de suport grunduit

Dabada – un discurs vizual despre nonsens

De | 2023-12-16T00:04:16+00:00 12 decembrie 2023|

Proiectul expoziţional DABADA-un discurs vizual despre nonsens este un demers independent care a generat un dialog internațional și interdisciplinar (literatură/arte vizuale/critică si teorie literară), realizat prin comunicarea virtuală, timp de 10 luni. La bază, proiectul era dedicat Centenarului Urmuz (1923-2023). Pe parcursul anului, în urma unei documentări ample dedicată mișcărilor avangardiste de la începutul secolului 20, proiectul a căpătat conotatii mai ample, a generat interesul pentru mecanismele nonsensului și a atras participarea celor prezenți în această instalație in situ, proiectată special pentru spațiul galeriei UAP din Ploiești.

Păpușile artistocrate

De | 2023-12-13T16:00:07+00:00 12 decembrie 2023|

Lucrarea este o poveste despre păpuşile marionete-artişti compleţi, aristocraţi ai lumii păpuşilor- şi îmbină informaţii din mai multe articole ale autorului pe această temă. Cititorul află de istoria şi legătura magică pe care marionetele ajung să o aibă şi cu actorii ce le mânuiesc şi cu publicul care umple sălile lor de spectacol. Sunt pagini dedicate realizării în 2023 a unui film de animaţie şi a unui spectacol de scenă cu marionete, construite de o echipă a Teatrului Coquette din Bucureşti pe dramatizare a unei legende despre „Frumoasa Dâmboviţa şi ciobanul Bucur”, din sate de pe Valea Buzăului. Păpuşile au fost sculptate digital, printate 3D şi puse pe sfori la Teatrul de păpuşi din Arad. Spectacolul şi filmul au luat acelaşi nume: „Lacrima de Argint”. Scurte interviuri cu artişti marionetişti, regizori, scenograf şi meşteri de păpuşi deschid publicului tânăr ferestre către lumea fascinantă a unei arte străvechi, cu lungi istorii de succes, care, „oficial” au pătruns în România în 1889. Bruno Mastan, un mare artist marionetist şi doctor în filozofie spunea despre mânuirea unei marionete că „este o conspiraţie între artist şi păpuşă.” Filmul poate fi găsit pe youtube iar spectacolul poate fi văzut în programul Teatrului Coquette. (vezi şi situl www.teatrulcoquette.ro ).

Guba – element remarcabil al portului tradițional de iarnă

De | 2023-12-12T22:21:40+00:00 12 decembrie 2023|

Articolul prezintă o sinteză a portului tradițional de iarnă din Maramureș, punând accent pe descrierea unui element remarcabil în anotimpul rece, guba. Piesă nelipsită a costumului tradițional în perioada sărbătorilor de iarnă, guba este purtată îndeosebi la colindat și la biserică, de femei, bărbați și copii, deopotrivă. Deși privită deseori ca un element arhaic, aceasta este întâlnită și în prezent în majoritatea satelor din zona Codrului și a Chioarului.

Toponime românești care derivă de la cuvântul sare

De | 2023-12-14T14:04:47+00:00 12 decembrie 2023|

De secole lingvistica comparativ-istorică românească face greșeli de fond care trebuie corectate. Este și cazul multor toponime românești, fiind considerate de „ștințificii noștri” ca fiind de origine slavă, cumană, maghiară etc. Aproapte niciodată autohtone. În acest articol, autorul elucidează toponimelor românești care derivă de la rădăcina proto-indo-europeană *sal- „sare”, din traco-dacă.