DESPRE NATURA CENTUM A LIMBII TRACO-DACE SAU DE CE LATINA POATE PROVENI DIN PROTO-TRACO-DACĂ

De | 2024-12-10T20:20:15+00:00 10 decembrie 2024|

Distincția centum/satəm se referă la natura primelor două dialecte care au apărut în proto-indo-european, și anume evoluția diferită a velarelor palatale proto-indo-europene *k’, *g’ și *g’h în cele două. grupuri. Dialectul occidental a fost numit centum, iar cel oriental satəm. Urmând această distincție, autorul demonstrează că limba traco-dacă este una centum, nu o limbă satəm așa cum se crede încă din secolul al XIX-lea până în prezent. Elementele lexicale românești de origine traco-dacă discutate în acest articol au trăsături centum, nu satəm, ceea ce demonstrează că această limbă a fost o limbă centum și chiar legată de latină și alte limbi italice. Mai mult, putem distinge cu ușurință împrumuturile slave autentice de acest tip în română și invers. Până acum lingviștii români nu au cunocut aceste detalii, dar - dacă binevoiesc - au o mare șansă să le cunoască de acum înainte.

Mai mult

Rădăcini

De | 2024-12-10T20:16:31+00:00 10 decembrie 2024|

Unul dintre sensurile figurate ale cuvântului „rădăcină”, consemnate în „Dicționarul limbei române” (Scriban, 1939) este loc de origine, loc de unde omul „își trage puterea”. Schimbarea paradigmei a generat altfel de relații stabilite între om și loc. Se vorbește astăzi frecvent de „relocare”, de adaptarea la diverse medii, de ancorarea firească a rădăcinilor în pământul în care omul ia hotărârea de a se sădi.

Mai mult

Despre francmasonerie

De | 2024-12-10T20:14:21+00:00 10 decembrie 2024|

Masoneria este o religie mondială care nu se subordonează niciunui crez. Masoneria urmărește planul unei Europe unite. Ea este un ferment de stricăciune morală, de dezordine socială. Biserica osîndește francmasoneria ca doctrină, ca organizație și ca metodă de lucru ocultă.

Mai mult

Pe urmele Athosului Românesc

De | 2024-12-10T20:04:47+00:00 10 decembrie 2024|

Pe linia de contact a Subcarpaților cu muntele, în partea nord-vestică a județului Buzău, pe teritoriul comunelor Colți, Bozioru și Brăiești, se găsește zona vestigiilor rupestre din Munții Buzăului. Fostele și actualele așezăminte monahale de aici, ale căror începuturi urcă în timp până în secolele IV – VI d. H., au avut un rol important în procesul continuității vieții spirituale de la curbura Carpaților. Făcând o trecere în revistă a acestor vestigii monahale, vom arăta despre fiecare locul, ctitorii, hramul, călugării, maicile, subordonarea și stareții lor, pomelnicele, daniile și scutirile primite și vom stărui asupra unora dintre evenimentele mai importante din existența lor istorică.

Mai mult

Cancel Beethoven

De | 2024-12-10T20:03:12+00:00 10 decembrie 2024|

Textul de față este o prezentare succintă a volumului inginerului Ștefan Romanó, împătimit meloman și admirator la creației beethoveniene. Cartea Cancel Beethoven în Minunata Lume Nouă întrunește în cuprinsul ei, descrierea pertinentă a fenomenului social-estetic de denigrare a personalității și creației ,,Titanului de la Bonn”. Odioasa campanie de dărâmare a statutului genialului compozitor este analizată în profunzime, de la primele ei manifestări din secolul trecut, până în zilele noastre, judecățile de valoare ale autorului bazându-se pe date precise și concrete dintr-o vastă paletă de domenii: muzicologie, antropologie, sociologie, psihologie și psihanaliză, statistică și estetică muzicală.

Mai mult

Pentru ce trebuie să-i fim recunoscători lui Avram Iancu (1824-1872)

De | 2024-12-10T19:36:17+00:00 10 decembrie 2024|

Avram Iancu vedea în revoluţie singura cale de prefacere a societăţii transilvane şi a emancipării românilor, iar în masele populare forţa reală pentru înfăptuirea acestor prefaceri – este cel ce împreună cu prietenii săi, cu Aron Pumnul şi cu Simion Bărnuţiu, a iniţiat pregătirea revoluţiei din Transilvania de la 1848-1849 prin organizarea primelor două Adunări naţionale ale românilor de la Blaj. Avram Iancu a fost şi este slăvit de ardeleni şi cu totul deosebit de moţi, bihoreni, maramureşeni şi bănăţeni.

Mai mult

Revoluția de la 1848-1849. Lupte în Zarand

De | 2024-12-10T19:22:37+00:00 10 decembrie 2024|

În timpul Revoluției de la 1848-1849, Zarandul a fost înecat în sânge în mod repetat de trupele maghiare care forțau intrarea în cetatea naturală a Munților Apuseni, unde românii conduși de Avram Iancu își aveau sediul și puterea, un spațiu care de altfel, a rămas necucerit până la finalul revoluției. În mod special târgul Bradului și satele din jurul lui, precum și cele aflate de-a lungul văii Crișului Alb au fost trecute prin foc și sabie în numeroase rânduri de armatele conduse când de maiorul Gaal, când de Beke Iosef, Csutak sau Hatvani Imre. În plus, familiile nobiliare maghiare, Ribiczey, Nemeș, Brady și Kristiory au jefuit și terorizat la rândul lor populația românească, aducând-o în situația de a răspunde cu furie și crime îndreptate împotriva acestor nobili maghiari, pentru a răzbuna toate aceste umilințe și nedreptăți. În materialul de mai jos sunt prezentate câteva evenimente: o zi de târg la Brad și acțiunile familiilor nobiliare maghiare îndreptate împotriva românilor, bătălia de la Târnava de Criș, în care au pierit în jur de 1200 de români, intrarea maiorului Gaal în localitatea Baia de Criș și distrugerile pricinuite satelor din jurul Bradului de trupele maghiare aflate sub comanda maiorului Csutak.

Mai mult

ION (IONEL) I. C. BRĂTIANU ÎNTREGITOR ŞI FĂURITOR AL ROMÂNIEI MODERNE (1864-1927)

De | 2024-12-10T19:16:19+00:00 10 decembrie 2024|

Anul acesta s-au împlinit 160 de ani a lui Ion (Ionel) I. C. Brătianu, constructorul României Mari în ambele ei faze: concepţie şi realizare. A fost şeful de proiect şi executantul lui principal. Îl caracterizau voinţa neşovăitoare, viziunea, hotărîrea, abilitatea prevederilor, continuitatea programelor, încrederea în puterile neamului său şi conştiinţa răspunderii în guvernarea ţării. Cel dintâi principiu al lui Ion I. C. Brătianu, moştenit de la tatăl său, Ion C. Brătianu, a fost patriotismul.

Mai mult

PORTUL POPULAR AL CHIOJDENILOR MARI UN CANAL IMPORTANT DE TRANSMITERE A IDENTITĂȚII CULTURALE LOCALE

De | 2024-12-12T10:27:51+00:00 10 decembrie 2024|

Portul popular a reprezentat o marcă identitară pentru fiecare grup uman, dincolo de funcția sa utilitară. Asemeni altor aspecte ale satului tradițional, portul popular a luat înfățișarea tuturor perioadelor istorice pe care le-a traversat, trecând, în cele din urmă, în plan secundar, din punct de vedere utilitar. A rămas, totuși, un element prezent în contexte de afirmare a identității în cadre ceremoniale, dar mult mai mult în cadre spectaculare. Portul chiojdenilor mari se încadrează perfect în această imagine, desigur, universală. Fiind dat acest tablou, cercetarea noastră aduce în contemporaneitate, sub forma unei descrieri generale și cu ajutorul unor martori fotografici, imaginea trecutului portului popular chiojdean și-l așază în rândul multor lucrări de specialitate prin care această parte a patrimoniului cultural național este conservată și lăsată moștenire pentru alte generații.

Mai mult

Sărbătoarea Crăciunului în satele de pe Valea Lăpușului

De | 2024-12-10T18:55:04+00:00 10 decembrie 2024|

Îmi aduc aminte cu drag, cum în fiecare iarnă, copil fiind, așteptam cu nerăbdare sărbătoarea Crăciunului. Cu vreo trei săptămâni înainte de Crăciun, cam de la Sfântul Nicolae, bunica ne strângea seară de seară la gura sobei și ne învăța colinde vechi, cu un har și cu o dragoste aparte. Eram plini de bucurie și așteptam cu nerăbdare Ajunul Crăciunului pentru a porni la colindat pe ulițele satului, unde omătul, parcă îl aud și acum, scârțâia sub picioare. Porțile erau larg deschise, luminile aprinse, iar oamenii te primeau cu mare drag și te răsplăteau pentru colindă cu mere, nuci și colăcei. Atmosfera feerică din perioada sărbătorilor de iarnă s-a păstrat până astăzi în satul bunicilor mei, acolo unde, cu siguranța, și în acest an, copiii își vor lua trăistuțele și vor porni la colindat pe ulițele satului, intrând din casă în casă și vestind Nașterea Domnului.

Mai mult

Casa Memorială „Iosif Vulcan” de la Holod

De | 2024-12-10T18:46:30+00:00 10 decembrie 2024|

Casa Memorială „Iosif Vulcan” de la Holod (Bihor) a fost deschisă publicului larg la data de 4 octombrie 2024. Este un proiect al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, deținătoarea imobilului, păstrătoarea și continuatoarea valorilor pe care cei din „dinastia” Vulcan le-au promovat.

Mai mult

Ion Ghelu Destelnica – Moștenirea (IV)

De | 2024-12-10T20:52:41+00:00 10 decembrie 2024|

Moștenirea maestrului Ion Ghelu Destelnica poate fi căutată și găsită în seria de „Opere Complete” ale sale, în cărțile de metodică teatrală ori de tehnici narative sau în cadrul Festivalului Național de Mentorat care îi poartă numele. Dar, înainte de toate, moștenirea Maestrului se regăsește în sufletele și în opera artistică și literară a zecilor de discipoli ai săi, pentru că Ion Ghelu Destelnica a fost mentor al mai multor generații.

Mai mult

Dragoș-Radu Popescu-Comana – un nepot cu har

De | 2024-12-14T08:05:45+00:00 10 decembrie 2024|

Vernisajul din 19 brumărel 2024 din capitală de la Casa Friederich Schiller a coincis cu relansarea cărții expozantului principal Dragoș-Radu Popescu-Comana despre pictorița Ecaterina Steurer. Confesiuni. G1 cuprinzînd treisprezece proze-evocări ale matematicianului-artist Dragoș-Radu Popescu-Comana (Cati și Fifi, Marea, Aleea, Tablou de iarnă, Fîșia cu salcîmi, O plimbare prin cimitir, Nenea Iosif Steurer – Fifi, De vorbă cu nenea Iosif, La ceas de noapte cu tanti, Semnătura, Portretul și inima, Viața lui tanti..., În fine, moartea), Mozaic plastic. Articol apărut în „Revista Clubul artelor XXI Giurgiu, numărul 14, (martie 2021) scris de Marilena Dumitriu, Album de artă desen și pictură, autori: Dragoș-Radu Popescu-Comana, Ecaterina Steurer, Maria Ciurdea Steurer, anonim, Josef Fr. Steurer, Lucrări de atelier din studenție, Album de fotografii cu și despre Ecaterina Steurer, Premii, Despre autor.

Mai mult

A CĂDEA, CĂDERE, SE CADE, CUMSECADE

De | 2024-09-22T20:13:48+00:00 22 septembrie 2024|

Corelat, în general, cu sensuri negative, verbul „a cădea” ajunge, în limba română, să funcționeze în cadrul unui cuvânt compus care se constituie ca etalon al omenescului din noi, și anume, „cumsecade”. De asemenea, forma impersonală „(nu) se cade” funcționează ca un fel de balanță morală, aflată dincolo de orice lege scrisă, însemnând, în același timp, ordine, firesc al existenței, trebuință, echilibru. Rândurile de față sunt însemnări despre limitele și nelimitele unui cuvânt, care rămâne nu numai parte din pământ (sugestie a îndepărtării de ordinea divină inițială), ci și partea noastră de cer (se cade să fim cumsecade).

Mai mult

Avram Iancu – 200 de ani de la naștere

De | 2024-09-22T20:06:34+00:00 22 septembrie 2024|

În acest an, toți cei care simțim românește, îl omagiem la împlinirea a 200 de ani de la naștere, pe Avram Iancu, erou și martir al Revoluției de la 1848-1849, ca pe una dintre cele mai luminoase, verticale și memorabile figuri ale istoriei noastre. În materialul de mai jos, am prezentat sub o formă mai mult sau mai puțin literară, unele date istorice legate în special de nașterea și copilăria eroului, primii săi ani de școală, plecarea sa mai departe de casă, la Zlatna, pentru a-și continua studiile, credința moților și a lui Avram Iancu, cum că ei sunt „nepoții lui Horea” și trebuie să continue lupta pentru drepturi a iobagilor moți, evenimente premergătoare revoluției și pregătirea Adunării de la Blaj și de asemenea, momentul în care Avram Iancu este urmărit de honvezi pentru a fi prins și se ascunde timp de câteva săptămâni într-o grotă aflată la izvoarele Crișului Alb. Sunt doar câteva creionări a unor prime etape din viața eroului Avram Iancu, însă definitorii pentru formarea sa ca mare conducător și strateg al Revoluției din anii 1848-1849.

Mai mult

Patru decenii de moștenire culturală la Muzeul Satului din Baia Mare

De | 2024-09-22T19:54:02+00:00 22 septembrie 2024|

La început de toamnă, anotimp rodnic și bogat, ne-am îmbogățit și noi sufletește la aniversarea a patru decenii de moștenire culturală la Muzeul Satului din Baia Mare. Muzeul în aer liber și-a deschis porțile pentru public în anul 1984 din dorința de a conserva, ilustra și valorifica gospodării autentice reprezentative celor patru zone etnografice ale județului Maramureș: Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureșul Istoric. Cu această ocazie, într-un cadru desprins din poveștile satului tradițional, a avut loc vernisajul expoziției aniversare. Expoziția a oferit vizitatorilor o călătorie etnografică fascinantă, de la începuturi până în prezent, valorificând o parte din obiectivele de arhitectură tradițională aduse pe Dealul Florilor din satele maramureșene.

Mai mult
© Revista de Lingvistică și Cultură Românească 2014-2024