MÂINILE ÎNTR-O RUGĂCIUNE TRIMISĂ CERULUI PENTRU NOI, URMAȘII

De | 2018-05-02T18:39:30+00:00 24 martie 2018|

Tradițiile românilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite si nici schimbate cu alte obiceiuri importate din alte țări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează, ne definesc și prin ele ne simțim mai bogați, mai aleși, mai altfel decât alții.
Şi satul Răchiţele a avut şi are datini, obiceiuri, tradiţii, care, din păcate, odată cu migrarea tinerilor spre oraş, şi-au pierdut din intensitate şi trăirea emoţională. Se fac eforturi considerabile de către persoane dedicate acestor cauze de păstrare a portului, dansurilor, arhitecturii, obiectelor și a tot ce înseamna tradiție populară românească.

Din nou despre Miorița

De | 2018-04-27T22:59:15+00:00 24 martie 2018|

Miorița este un poem, nu o „baladă păstorească“. Comentariile recente (Theodor Codreanu, Sergiu Ciocârlan) m-au determinat să reiau și să actualizez eseul meu din 2005 (din volumul Perspective critice). Motivele poetice principale sînt coborîrea turmelor (etapă de toamnă a transhumanței), complotul, premoniţia primejdiei (cu motivele secundare apusul soarelui, negrul zăvoi), „testamentul” ciobanului (incluzînd îngroparea în dosul stînii, fluieraşele de fag / os / soc, bocetul cîntec al vîntului secondat de cel al oilor, steaua căzătoare, nunta ţărănească – amănuntele naşi, preoţi, nuntaşi, lăutari, făclii fiind comune oraţiilor –, căutarea măicuţei, portretul bătrînei şi al feciorului „nelumit“, a lumii mireasă/crăiasă). Analiza temelor și a motivelor poemului în varianta Alecsandri, care este cea mai cunoscută, duce la concluzia că nunta din Miorița trebuie să prevaleze morţii, după cum Învierea este covîrşitoare ca importanţă faţă de crucificarea Mîntuitorului. Integrarea cosmică pe orizontală şi pe verticală este firească, armonioasă, plină de cîntece şi de lumină. Numeroși creatori culți au fost influențați de această creație folclorică reprezentativă românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Horia Lovinescu, Tiberiu Brediceanu, Paul Constantinescu.

Să-l punem la icoana sufletului românesc

De | 2018-04-30T18:56:34+00:00 24 martie 2018|

O scurtă prezentare a unei vieți hristice închinate patriei - Nicolae Bălcescu un elev silitor, un istoric, unul dintre conducătorii revoluţiei paşoptiste, om politic și mai presus de toate un mare patriot! Deși erau vremuri grele Nicolae s-a dovedit a fi la Sf. Sava un elev silitor, în fiecare an fiind premiat. Pasionat de istorie, dar mai ales de partea militară, va cerceta foarte mult în arhive și biblioteci documente și cărți ce făceau referire la istoria țărilor române. Chiar și grav bolnav, Nicolae nu se gândea la el ci la patrie și la popor. Având stofă de adevărat ”om de stat”, și-a dat seama de importanța pregătirii militare visând la vremuri când românii vor face iarăși pe un câmp de bătălie ceea ce a făcut Mihai Viteazul. Fie că vorbim de elevul, istoricul, revoluționarul sau omul politic , Nicolae Bălcescu poate și trebuie să fie un model pentru generațiile viitoare.

Sufletul, ca o rugăciune a culorii

De | 2018-05-02T11:40:19+00:00 24 martie 2018|

A picta o icoană bizantină înseamnă să îți lași sufletul condus de harul lui Dumnezeu ca pe o rugăciune a culorii. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere, pictura naivă înseamnă să știi să privești lumea prin ochii unui copil, însă cu trăirile și experiențele unui adult. Naivitatea-inocență e o stare cu care ne naștem. În ciuda acestui fapt, se mai întâmplă să întâlnim "copii naivi" și la 20, 40, 80 de ani, care se încăpățânează să rămână ancorați în anii copilăriei prin modul lor de a privi universul lumii în care trăim. Neînțeleși uneori, blamați sau înșelați, ei își extrag puterea de a exista și a se manifesta din însăși sensul creației lui Dumnezeu: VIAȚA!

Un viitor pentru artele textile din România

De | 2018-04-29T12:15:34+00:00 24 martie 2018|

România este una din țările europene în care artele textile își au o veche și frumoasă tradiție, țesutul fiind atestat din preistorie; evul mediu a creat covorul decorativ și prețioasa broderie sacră, iar arta populară a împodobit casele țărănești și boierești. De o binemeritată faimă se bucură covoarele românești din Maramureș, Oltenia, Moldova, Banat și Transilvania, remarcabile realizări, ce nu o dată apar în operele unor pictori moderni sau contemporani. În secolul nostru artele textile, ca mișcarea artistică în general, au evoluat cu tehnici tradiționale, sau puțin obișnuite, în căutarea unui viitor care, chiar dacă nu neagă tradiția, încearcă să adopte un limbaj și expresie novatoare. Rândurile exprimă o dorință și un îndemn a unui creator și artist în arta textilă, cu speranță în viitor.