Înștiințare

De | 2018-10-08T18:08:19+00:00 2 octombrie 2018|

Ne-am străduit și am reușit ca din 14 septembrie 2014, Înălțarea Sfintei Cruci și data apariției primului număr al Revistei de lingvistică și cultură românească, secțiunea de Lingvistică să prezinte în mod riguros, științific, sistematic, o cantitate foarte mare de informații specifice și necesare cu privire la adevărata origine a limbii române și, prin urmare, cu privire la adevărata origine a noastră ca neam. Întru respectul adevărului nealterat față de limba română, adevăr fără de care nu există cultură națională,  am reușit să nici nu avem nevoie să demontăm teoriile lingvistice existente care, deși promovate și astăzi inclusiv de Academia Română, [...]

Sub protecția Maicii Domnului

De | 2018-10-01T17:10:00+00:00 1 octombrie 2018|

În plină apocalipsă, lucru care ne afectează vizibil din toate punctele de vedere, Baia Sprie primește și găzduiește public din august anul curent o rugăciune în piatră – statuia Sfintei Fecioare Maria, ocrotitoarea orașului.

Opera Brașov o cinstește în fiecare an pe Maica Domnului, ocrotitoarea orașului

De | 2018-10-01T17:02:53+00:00 1 octombrie 2018|

A devenit o tradiție ca Opera Brașov să dedice Sfintei Fecioare Maria un spectacol extraordinar, desfășurat în peisajul mirific al istoricei Piețe a Sfatului, înainte de începutul fiecărei stagiuni artistice. Toți cei ai Operei brașovene, împreună, cu mult talent, dăruire și dragoste, și-au adus ofranda lor artistică în chip rugăciune închinată Maicii Domnului, Cea care ne veghează zi de zi alături de Fiul Său.

Zilele Limbii Române la Casa Artelor „Dinu Lipatti”

De | 2018-10-01T16:54:57+00:00 1 octombrie 2018|

La Casa Artelor „Dinu Lipatti“ din București în perioada 31 gustar – 2 răpciune 2018 au avut loc manifestări cultural-artistice dedicate sărbătoririi limbii române. Criticul Alex. Ștefănescu și Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga au fost invitații celei de-a doua zile.

De la război la Pacea Marii Uniri

De | 2018-10-04T21:13:21+00:00 1 octombrie 2018|

Orice efort de reconectare la marile momente ale istoriei neamului nostru are valoare doar dacă ține seama de adevărurile acestor momente. La cota 1621,5 m în Pasul Vîlcan, adevărul este simplu, necenzurat, bine plasat în marele tablou al construcției României moderne. Adevăr încremenit în timp și dat tuturor, prin Memorialul Eroilor Primului Război Mondial ridicat înspre amintire, recunoștință și veghe eternă.

“Cine suntem și cum am ajuns aici: ADN și noua știință despre trecutul omului”. Geneticianul David Reich confirmă ipotezele Marijei Gimbutas

De | 2018-10-04T21:14:45+00:00 1 octombrie 2018|

Noile descoperiri în tehnologia analizelor genetice pe oase aparținând civilizațiilor preistorice pot clarifica etape în dezvoltarea civilizației umane, pot trasa migrații și invazii pe care arheologii sau lingviștii pot doar să le presupună, pot confirma sau nega ipoteze emise de cercetărori, cum ar fi Marija Gimbutas și teoria invaziei kurganelor. Autorul David Reich, professor la universotatea Harvard din Statele Unite, a publicat recent un studiu dedicat geneticii contemporane și importanța ei în înțelegerea istoriei speciei umane, studiu care face obiectul prezentei recenzii.

Momârlanii, gazde bune!

De | 2018-10-02T14:21:10+00:00 1 octombrie 2018|

În „țara momârlanilor” din estul Văii Jiului, mai exact în orașul Petrila, județul Hunedoara, frumusețea și sensibilitatea locurilor se îmbină cu tradiția și cultura locală, venite încă din cele mai vechi timpuri, de la dacii liberi după unele scrieri, confirmată prin însăși existența momârlanilor până în zilele noastre. "Junii Petrileni” sunt astăzi o veritabilă carte de vizită, nu doar a Petrilei, ci a întregii Văi a Jiului, păstrători ai tradițiilor și culegători de folclor în valea dintre munții Șurean, Parâng și Retezat. Festivalul concurs de folclor de la Petrila, "Momârlanii gazde bune!", este un omagiu adus culturii, folclorului autentic de pe întreg cuprinsul României, prin amploarea și pregătirea de care dau dovadă concurenții - fie că vorbim de soliști, instrumentiști sau ansambluri folclorice.

Tradițiile românești, o regăsire a eului și cînepa

De | 2018-10-05T18:33:57+00:00 1 octombrie 2018|

Nu pot spune despre mine că sunt nostalgică, ci mai degrabă entuziastă. Am găsit o modalitate de a arăta oamenilor de azi că valorile țărănești sunt autentice și demne de urmat: am realizat un muzeu. L-am ridicat sub forma unei case țărănești, chiar în gospodăria mea. Mi-au fost alături familia și câțiva prieteni. Construcția lui a durat trei ani. Cum intri pe poartă, te întâmpină o căsuță spoită în albastru, cu târnaț și mușcate roșii. I-am pus numele, după cum mi-a sugerat mătușa mea, ,,Școala bunicii”, gândindu-ne că tinerii și copiii vor avea ce învăța de aici. Ușa ei este deschisă tuturor.

Școala de la Vinerea – Școala lui Moș Herlea

De | 2018-10-01T13:06:34+00:00 1 octombrie 2018|

Pentru cei interesaţi să afle povestea şcolii, aceasta începe cu mult timp în urmă în vremuri grele, de mare încercare pentru satul Vinerea, pentru Ardeal dar şi pentru poporul român. După cum se arată în documentele vremii, locul pe care s-a construit şcoala a fost donat de către Moş Nicolae Herlea Memorandistul în beneficiul copiilor din satul Vinerea.

Ion Iachim despre Donul deloc liniștit (1942-1943)

De | 2018-10-01T12:55:04+00:00 1 octombrie 2018|

Ion Iachim a publicat o trilogie romanescă despre eroismul soldaților români pe Frontul de Est în timpul celui de-al doilea război mondial. Ninge aspru la Cotul Donului a apărut în 2017. Personajele cărții sînt potretizate cu talent remarcabil. Limbajul folosit, fără abuz de regionalisme, are o savoare indiscutabilă.

De altfel, teatrul un miracol

De | 2018-10-01T19:17:42+00:00 1 octombrie 2018|

Rezumatul: Într-un orăşel mic şi ambiţios , într-o ţară cu mari riscuri sociale şi identitare dintr-o Europă cu derapaje, năucită de varii tsunami de informaţii reale şi false, o trupă de actori tineri şi un director de teatru entuziast au reuşit în câţiva ani să strângă comunitatea în jurul lor şi să o facă să îi accepte ca membri cu drepturi depline. Festivalurile teatrului din Giurgiu sunt, ca şi spectacolele lui, aşteptate, criticate sau lăudate dar întotdeauna cu interes şi curiozitate. Companiile de teatru europene invitate în aceste festivaluri au integrat Teatrul Tudor Vianu într-o reţea culturală de valoare, multiplicând şansele acestuia de promovare a artei scenei româneşti.

Creație și oameni frumoși – Ardud 2018

De | 2018-10-01T12:20:03+00:00 1 octombrie 2018|

Ardud este cunoscut ca un oraș turistic medieval, o zonă îmbrățișată de peisajul idilic, frumos conturat. Orașul este populat de oameni harnici, voioși și foarte prietenoși, care participă la evenimente educative, la susținerea culturii și a tradițiilor. Cetatea de la Ardud este înconjurată de o istorie interesantă și condimentată cu intrigi și legende misterioase. În Ardud, prin participarea la Tabăra de creație 2018, am legat prietenii, am realizat compoziții inspirate din motivele specifice zonei, cât și peisaje în Plein Air. Am avut ocazia să participăm ca spectatori la prima ediție a evenimentului ”Ziua Calului” și să vizităm orașul îngemănat al Ardudului, Nagyecsed, în Ungaria. Experiența în Ardud a fost cu totul aparte, memorabilă și demnă de a fi repetată!

Îndemn

De | 2018-10-04T21:26:32+00:00 1 octombrie 2018|

Să pictezi chipuri ale entităților sfinte, angelice și divine e urmare a unui har primit. Harul vine întotdeauna cu responsabilitate și responsabilizare maximă, deloc ușor de dus de umerii de pământean. Nimic nu e fără credință, sârguință și rugăciune pentru iconar.

Vorbeau limba pe care o vorbim noi acum

De | 2018-06-29T17:11:50+00:00 28 iunie 2018|

Fiind convins, pe atunci, de stupida (dar tentanta) teorie a originii latine a limbii române, nu am mai zis nimic, dar pot spune că aceste cuvinte au constituit pentru mine reperul la care m-am raportat mereu până am renunțat la falsa paradigmă a latinității noastre

ETNONIMUL „ROMÂN”, ADEVĂR ŞI DIVERSIUNE

De | 2018-06-29T16:39:09+00:00 28 iunie 2018|

De-a lungul întregii lor existenţe, românii şi-au spus mereu români şi limba şi-au numit-o română, în timp ce în izvoarele istorice (se cuprind aici şi documentele interne scrise în slavonă) apar cu numele v(a)lah, cu numeroase variante. Derivat de la român, cuvîntul românie desemna la început colectivitatea românilor, felul lor de a fi etc., apoi ţara, statul românilor. De-a lungul timpului au fost interpretate diferit atît cuvintele, cît şi realităţile denumite.

Mateiaș – colțul meu de rai

De | 2018-06-29T16:39:25+00:00 28 iunie 2018|

Articolul evocă un episod din primul război mondial, și anume luptele purtate în toamna anului 1916 în zona Câmpulungului. În amintirea celor căzuți în acele lupte, în anii 1928-1935, a fost ridicat Mausoleul Eroilor de pe Muntele Mateiaș, după un proiect realizat de arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet, originar din Câmpulung și participant el însuși la războiul din 1914-1918. Edificiul, care a fost extins și restaurat în 1980-1984, adăpostește osemintele a 416 eroi necunoscuți și păstrează înscrise numele a 1900 de ostași căzuți la datorie.

Micul infinit de mare Prinţ sau Mitul lui Pique la Lune

De | 2018-06-29T16:39:46+00:00 28 iunie 2018|

Antoine de Saint-Exupéry s-a pierdut undeva între pământ şi cer acum 74 de ani, la un an după publicarea Micului prinţ. Ce i-am putea scrie, fiecare dintre noi, dacă ne-am imagina o corespondenţă între lumea de aici şi cea de dincolo? I-am spune, poate, că Micul prinţ ne traversează necontenit existenţele înguste şi efemere, colorându-le şi luminându-le, conferindu-le dimensiuni şi profunzimi spectaculoase. Şi că, da, vulpile mai pot fi îmblânzite. Iar noi, muritorii, mai putem încă să ne împodobim sufletele.