Toponimul Ardeal nu este de origine maghiară, ci de origine indo-europeană

De | 2021-06-25T10:50:22+00:00 25 iunie 2021|

Multă vreme s-a crezut că toponimul Ardeal este de origine maghiară. În acest articol autorul face uz de principiile lingvisticii comparativ-istorice indo-europene moderne pe care le coroborează cu date istorice și demonstrează că toponimul Ardeal este cu mult mai vechi decât venirea maghiarilor în Panonia. Astfel maghiarul Erdely a apărut cu secole după venirea lor în regiune, fiind o creație prin etimologie populară care pe scurt înseamnă adaptarea formei Ardil „loc, ținut ridicat” atestată la jumătatea sec. X și adaptată la limba maghiară în care a devenit Erdely „dincolo de pădure”. Forma Ardil (Ardel) a pre-existat cu secole, poate milenii înainte de venirea ungurilor în regiune și stă la baza a ceea ce românii numesc azi Ardeal, iar ungurii Erdely.

Arthur – o moarte simbolică

De | 2021-06-25T10:45:23+00:00 25 iunie 2021|

Reperele mitologic-folclorice autohtone despre urs sînt argumente că originea acestui cuvînt românesc este traco-illirică. Uciderea ursului Arthur este simbolică. E necesară rugăciunea.

Note despre „frământare”

De | 2021-06-25T10:41:34+00:00 25 iunie 2021|

De la frământatul pâinii, la măcinarea interioară, cuvântul a străbătut cale lungă, modulându-și sensurile în funcție de context. Etimologii au stabilit sorgintea termenului în limba latină, fie din „fermentare”, fie din „fragmentare”. Rândurile următoare glosează pe marginea semnificațiilor verbului „a frământa”, fără a avea ambiția de stabili etimologia cuvântului.

Biserica Ortodoxă „Buna Vestire” din Tomnatecul de Sus

De | 2021-06-28T12:30:58+00:00 24 iunie 2021|

Biserica din Tomnatecul de Sus a fost construită probabil în anul 1805, după inscripția de pe clopotul mic: ”Laudă pe Dumnezeu la biserica de sus, în Tomnatic, 1805”. Un alt an apropiat îl găsim notat în pisania de pe peretele dintre pronaos și naos: ”Această biserică s-au zugrăvit de Vig Andrei din Abrud, 1807 și de Sabo Mihai, Câmpeni, 1807”. Probabil că biserica a fost ridicată cu câțiva ani înainte de a fi pictată, așa după cum ne-o confirmă și prezența ei în tabelele comisiei de catagrafiere Dosa, în care se menționează ridicarea unei biserici în ”Tomnatyek” în anul 1803. Deoarece la recensămintele din anii 1805, 1829-1831, în Tomnatic apare menționat doar un singur edificiu de cult, acesta ar fi cel din Tomnatecul de Sus, cu hramul Buna Vestire. Conform pisaniei din altarul bisericii Buna Vestire din Tomnatecul de Sus, în anul 1848 a avut loc o renovare a lăcașului de cult, înfrumusețându-se interiorul cu pictură nouă: ”În zilele înălțatului împărat Ferdinand, cinstit episcop de legea răsăriteană, Andrei Șaguna, protopop locului Iosif Bașa, paroh Ioan Draia. Pe cheltuielile obștii s-au zugrăvit această sfântă biserică de zugravul Selagescu Simeon de la Abrudbania și Moțoc Carol de la Brad, la anul Domnului 1848.” Din păcate, astăzi biserica a fost înconjurată de pădure, satul Tomnatecul de Sus, alături de multe alte sate din Zarandul de Munte, fiind părăsit.

Avatarurile unei biografii artistice

De | 2021-06-25T10:24:20+00:00 24 iunie 2021|

Tablourile lui Zamfir Dumitrescu, fie în ulei, pe carton, pe pânză sau litografiile lui sunt posesoarele unui gândiri coercitive, dar și ale unei gramatici plastice cum rar întâlnim. El a suprapus peste aceste noțiuni teoretice și practice conceptele la care se raporta ca om, amprentate de propria personalitate care nu și-a găsit ecoul în nici un fel de structură existențială.

Olăritul din Tansa – Iași

De | 2021-06-24T14:43:43+00:00 24 iunie 2021|

Tansa Iașilor a fost și rămâne una dintre importantele vetre meșteșugărești ale Moldovei de mijloc, remarcată prin numărul mare de meșteri: dogarii, rotarii, dulgherii, stolerii, pietrarii, fierarii, olarii erau cei ale căror produse aveau căutare în târgurile și iarmaroacele Moldovei interbelice, asigurând astfel supraviețuirea economică a localității, în contextul lipsei terenului arabil, ceea ce făcea aproape imposibilă practicarea agriculturii.

Ortodoxie și reformă în orașul Dej. Cazania lui Vaarlam carte de învățătură și ancoră a ortodoxiei în Transilvania, păstrată cu sfințenie în Muzeul Municipal din Dej

De | 2021-06-24T14:11:49+00:00 24 iunie 2021|

Principele Gheorghe Rákóczi I urmărea integrarea ortodoxiei ardelene în Biserica reformată maghiară. Totodată, a susținut ideea transformării episcopului ortodox de Alba Iulia într-un subordonat al ierarhului reformat. Calvinismul promovat de către principe nu a avut succes deoarece înalta ortodoxie românească a opus rezistenţă. Domnitorii români au susţinut ortodoxia Transilvaniei şi au patronat tipărirea unor cărţi pentru românii ardeleni. În anul 1643 a fost tipărită la Iaşi ,,Cartea românească de învăţătură la dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti şi la svănţi mari” cunoscută şi sub numele de Cazania lui Varlaam. Lucrarea a fost alcătuită şi îngrijită de Mitropolitul Varlaam în perioada domniei lui Vasile Lupu, fiind tipărită la Iaşi la Tipografia domnească deschisă la Biserica Trei Ierarhi. Scrisă în limba română dar cu alfabet chirilic. Exemplarul păstrat la Muzeul Municipal Dej provine din satul Cetan care în secolul al XVII-lea aparţinea oraşului Dej şi era locuit exclusiv de români.

Ioan Todea despre răscoala și revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan

De | 2021-07-04T12:48:56+00:00 24 iunie 2021|

Denumirea corectă pentru marile mișcări sociale din Transilvania conduse în 1874-1875 de Horea, Cloșca și Crișan este răscoală și revoluție. Ioan Todea argumentează pertinent caracterul acestor ample mișcări menite grăbirii dezrobirii naționale. Volumul de peste cinci sute cincizeci de pagini Transilvania – vatra neamului românesc. Horea – jertfa românilor ardeleni pentru țară, neam și credință în 1784-1785 propune un demers obiectiv, care este un omagiu adus precursorilor.

Farmecul discret al Bucureștiului

De | 2021-07-07T11:48:52+00:00 24 iunie 2021|

Vă propun pentru mai departe două episoade care au apărut prin februarie-martie pe facebook, postate sub titlul: PODUL CALIŢEI, ÎNTRE CHIVERNISEALĂ ŞI PRĂPĂD, cu istorii legate de Mahalaua Caliţei, cea din zona străzilor Uranus, Coşbuc şi începutului de Rahova pe unde e Piaţa de Flori. Episodul 1 În care aflăm despre cum dintr-o fabrică valoroasă au mai rămas astăzi doar ruine şi un palat, despre frumuseţea arhitecturii industriale interbelice şi încercarea spectaculoasă de a reda bucureştenilor un cartier şi despre destinul unui şir de clădiri din cărămidă roşie, care timp de un secol au găzduit doar instituţii de învăţământ. Episodul 2 În care aflăm poveştile cu doi italieni care l-au ajutat pe regele Carol I să pună Bucureştii pe harta Europei, despre o Academie de şvarţuri, de capuţinere şi de bârfeală, şi despre clădiri emblematice din cărămidă roşie pe care istoria le-a hotărât a găzdui mai bine de un secol şcoli cu dascăli eminenţi şi destine tragice ale unor tineri studenţi militari.

Într-unul din aceste momente aș picta-o eu pe Maria dacă aș ști să pictez!

De | 2021-03-23T18:46:02+00:00 23 martie 2021|

Și nici o femeie nu a avut șansa de a-l avea pe Dumnezeu pentru ea singură, un Dumnezeu atât de mic încât să-l poți lua în brațe și să-l acoperi de sărutări; un Dumnezeu atât de cald, care surâde și respiră; un Dumnezeu pe care să-L atingi și care râde. Într-unul din aceste momente aș picta-o eu pe Maria dacă aș ști să pictez!”

Mihail Gavril – Expoziția ,,Grăit-au cerurile și prin oamenii pământului”

De | 2021-04-16T20:22:48+00:00 23 martie 2021|

Mihail Gavril, creatorul de pictură care nu mai are nevoie de nici o prezentare - artist, teolog și pelerin în același timp - sintetizează în opera sa esența existențială, rostul și menirea omului în trecerea sa prin această dimensiune de spațiu și timp, oferind explicația ființării în detalii spirituale din cele mai profunde. ,,Grăit-au cerurile și prin oamenii Pământului” este o expoziție care cuprinde o serie de lucrări dintre cele mai reprezentative ale tematicii religioase pe care artistul o abordează cu fidelitatea unui apostol, confirmând, fără doar și poate, că harul și destinul său au fost predestinate. O expoziție ale cărei valori artistice concentrează ideea capacităților umane interne și interiorizate de a săvârși spiritual atingerea hotarului nevăzut și de a ne face părtași la dependența neîndoielnică existentă între Om, Natură, Univers, Divinitate.

Pedagogia mamei

De | 2021-03-23T17:36:38+00:00 23 martie 2021|

Cea mai înălţătoare pildă de muncă şi jertfă pentru creşterea şi ocrotirea copiilor ne-o dă Mama. Numai ea posedă toate delicateţile sufletului omenesc şi munceşte din răsputeri ca să le dea moştenire copiilor. În împlinirea acestei sfinte munci, ea simte o înaltă chemare.

Crucea de drimoc – o altă ipostază a mărțișorului

De | 2021-03-23T15:15:13+00:00 23 martie 2021|

Crucea de drimoc se pune în pieptul copiilor în seara de Bobotează, pentru a fi frumoși și sănătoși tot anul. Ea se confecționează din firul de drimoc (Viburnum lantana) aflat în componența Păpușii de lumină sau a Păpușii Ciurlicatului, cu rol important în obiceiul Ciurlicatului care se practica în seara de Bobotează în unele localități din Țara Zarandului. Crucea de drimoc avea menirea de a aduce frumusețea și sănătatea copiilor care o purtau în piept, de a-i apăra de orice influență malefică. Ea se păstra în piept până la cântatul cucului, când era aruncată în urma lui. Se observă similitudinea crucii de drimoc, atât în aspect cât și ca proprietăți ale acesteia, cu tradiționalul mărțișor. Ea poate fi considerată ca o altă variantă locală a acestuia.

Daniela Moraru – ferestre sufletești

De | 2021-03-23T17:41:52+00:00 23 martie 2021|

Daniela Moraru este o artistă aflată în plină maturitate creatoare. Însemnările de față se referă la fotografiile primite în format electronic de la expoziția organizată de Galeriile de artă din Ploiești. Invit cititorii să aprecieze o parte dintre fotografiile primite.

Cântecul zorilor

De | 2021-03-23T14:46:38+00:00 23 martie 2021|

Durerea provocată de dispariţia prin moarte a unui membru al comunităţii nu poate fi atenuată decât prin încercarea de a face o legătură între lumea de aici şi cea de dincolo în cadru unui ceremonial funerar. Această legătură se stabileşte printr-un cântec ritual funerar, ca dialog cu cosmosul, reprezentat prin zorile personificate, cărora li se cere aici, oprirea timpului până ce se vor găti cele necesare pentru călătoria mortului.

Părintele Visarion Iugulescu rezistînd sub prigoana comunistă

De | 2021-03-23T15:52:21+00:00 23 martie 2021|

Cartea înfățișează în lumina adevărului exemplara lucrare pastoral-misionară a părintelui Visarion Iugulescu desfășurată, între altele, și la Biserica Sfîntul Nicolae-Sîrbi din capitală. Prigonit de regimul ateu, părintele duhovnic și-a continuat curajos misiunea predicînd ca invitat în biserici din București și din diferite localități. Cîteva dintre învățăturile sale sînt redate de către autorul volumului ca argumente spre a se înlătura falsa imagine creată de securitate înainte de 1989. Autorul a întreprins o amplă documentare prin diferite arhive, contribuind hotărîtor prin demersul de față la alcătuirea biografiei reale a pr. Visarion Iugulescu.

Costică Onuță și terapia prin culoare

De | 2021-03-23T14:33:38+00:00 23 martie 2021|

Costică Onuță este un nume de referință în pictura naivă, fiind unul dintre cei mai apreciați artiști atât pe plan național cât și international, în 2011 primind distincția de «Cel mai bun pictor naiv al anului». ,,Naivul" din Draxeni așa cum este cunoscut în spațiul în care activează de peste 42 de ani este membru al Cenaclului ,,Arta" din Vaslui și membru fondator al grupării ,,MoldART". Deși începuturile sale ca artist sunt legate de o perioadă „neagră” din viața sa, lupta cu nemilosul cancer, artistul mărturisește că pictura naivă a funcționat ca terapie prin culoare în cazul său.

Impactul legislativ în sfera sanitară a moravurilor ușoare din Caransebeșul interbelic*

De | 2021-03-23T14:24:59+00:00 23 martie 2021|

Modul de viață dezorganizat, insalubru în cele mai dese cazuri, din timpul și de după Primul Război Mondial, manifestat în special de populația rurală, a fost cauza ce a pricinuit răspândirea unor maladii contagioase de tip veneric, ce puteau afecta iminent curba mortalității spre un trend ascendent. Sursa principală de diseminare a flagelului veneric l-a constituit actul sexual efectuat în condiții precare, fiind posibil unele persoane infectate să fi fost femei de moravuri ușoare, altele suferind consecința implicării propriilor bărbați în escapade amoroase clandestine. Fenomenul prostituției, în special acela clandestin, a reprezentat un real pericol de infectare cu sifilis. În consecință, abordarea acestei controversate și îndelung dezbătute teme, aduce în discuție prostituția odată ca element antitetic în raport cu componentele sociale, medicale și religioase ale societății, iar pe de altă parte ca o rezultantă a unui conglomerat de factori izvorâți din instinctul primar al supraviețuirii.

Din lada de zestre a Țării Lăpușului

De | 2021-03-23T13:10:00+00:00 23 martie 2021|

Din dorința de a valorifica autenticele și străvechile comori ale poporului nostru și din respectul pe care consider că trebuie să îl avem față de munca străbunilor, am reușit să pătrund în tainele poveștii pieptarului din Țara Lăpușului.