Ultimul meşter de fluiere din Zarand

De | 2019-09-30T23:10:42+00:00 30 septembrie 2019|

Copiii învăţau să cânte din fluier sau să lucreze la confecţionarea acestora înainte de a cunoaşte primele litere. Aproape că se năşteau cu aceste deprinderi. Astăzi, meşterii de fluiere au dispărut. Cei mai în vârstă s-au mutat unul câte unul dintre pomii înfloriţi ai satului lor, în grădinile veşnic în floare ale lumii de dincolo. Cei mai tineri au luat drumul oraşelor, viaţa de aici părându-li-se mult prea grea şi fără perspectivă. Doar Mateş Petru, ultimul meşter fluierar al satului, se încăpăţânează să rămână aici, orice s-ar întâmpla, chiar dacă el va fi la un moment dat, ultimul locuitor al satului. Unul câte unul, oamenii au plecat spre alte zări. Gospodărie după gospodărie a rămas pustie, părăginindu-se, însă el, Pătruţ a Dupului, rămâne imperturbabil în gospodăria sa micuţă pitită sub vârful dealului, înconjurată de pruni, vegheată de un tei bătrân şi un păr ce pare să strângă între crengile sale întreaga casă.

Un loc, un obiect, o poveste – ulciorul de nuntă

De | 2019-09-30T23:01:57+00:00 30 septembrie 2019|

Eveniment crucial din viața omului, nunta însoțită de obiect făurit special - ulciorul. Alchimia culorii ulciorului implica pământuri de diferite soiuri, la fel precum alchimia sufletească ce-i unea și menținea pe miri avea nevoie de diferite culori ale diferitelor tipuri de iubire dăruită care construiau și susțineau căsnicia și prin apa cea purtătoare de informații benefice specifice și necesare.

Doar propriile chemări și tulnicul

De | 2019-09-30T22:51:33+00:00 30 septembrie 2019|

În anul 2001 Mariana Gligor a pus bazele grupului de tulnicărese de la Cîmpeni, pe care l-a botezat «Grupul de tulnicărese Apuseni» cu scopul de a revigora, păstra şi transmite mai departe tradiţia cîntatului din tulnic. Și-a învățat copiii, nepoatele și strănepotul să-i duc tradiția mai departe, să iubească simplitatea, să alerge după lucrurile normale.

Dacologice – G. D. Iscru și colaboratorii (II)

De | 2019-09-30T22:43:18+00:00 30 septembrie 2019|

Eminescu dacolog. Eminesciene subintitulat Culegere de Studii (2018) este un volum reunind contribuții ale G. D. Iscru, Maria Ionescu, Gheorghe Bucur, Nicolae Leonăchescu, Simona Condurățeanu și Aurel David. Temele principale sînt falsitatea romanizării, originile ariene ale locuitorilor Daciei, patriotismul eminescian și tema Daciei în creația lui, globalismul.

Nicolae Iorga la Vălenii de Munte

De | 2019-10-01T20:25:01+00:00 30 septembrie 2019|

În 1910, după publicarea unui volum de documente din colecţia" Hurmuzaki" îi permite savantului Nicolae Iorga săse mute la Vălenii de Munte împreună cu familia în casa polcovnicului Panca,construită în 1870. Casa a fost vandută la licitaie.

Mărturisire lirică

De | 2019-09-30T22:17:37+00:00 30 septembrie 2019|

Ioan Enache ne propune în această carte de poezie creștină un termen incitant iudacain / Iudacain deopotrivă adjectiv și substantiv propriu ca avertisment sever pentru zilele noastre, sugerînd desăvîrșirea în rău (Iuda e simbolul trădării plătite și al sinucigașului, iar Cain al invidiosului ucigaș de frate).

Un oraș, un actor, un preot: un festival de teatru

De | 2019-09-30T22:06:34+00:00 30 septembrie 2019|

În oraşul unde s-a născut marele actor de comedie Grigore Vasiliu Birlic, nu exista o stradă care să-i poarte nunele, nu există o statuie care să ni-l amintească, nu există o alee a personalităţilor din Fălticeni. Preotul Liviu Mihăilă de la parohia din satul Hreaţca a pus bazele unui festival internaţional de teatru care să poarte numele Grigore Vasiliu Birlic şi a înfiinţat o trupă de teatru “Birlic”, trupă care s-a remarcat pe scene importante din ţară şi din Republica Moldova.

Lecții despre frumusețe

De | 2019-09-30T22:01:49+00:00 30 septembrie 2019|

Sergiu Ciocârlan a scris o carte despre frumusețea Sfinților cărturari, fiindcă literatura există doar în virtutea acestei frumuseți care ne face liberi, care ne îndrumă spre Cel Ce este izvorul a tot ceea ce e frumos în lumea noastră. Cunoscînd această frumusețe, ne putem delimita de toate acele „frumuseți“ înrobitoare, egoiste, pătimașe, nemărturisitoare. În operele Sfinților cărturari întîlnim acel model al frumuseții echivalent identității noastre culturale.

Intelectuali ai comunei Teișani

De | 2019-09-30T21:07:30+00:00 30 septembrie 2019|

Cel care a gândit și cu dragoste fierbinte și entuziasm s-a dăruit idealului pentru luminarea țăranilor și pentru ridicarea nivelului de viață de pe Valea Teleajenului, în Teișani, a fost Dumitru I. Brezeanu. Cu forța de muncă a tinereții sale, cu larga înțelegere a realității, cu dragoste pentru țărani, el și-a închinat întreaga viață ridicării satului românesc. A fost perfect conștient că numai prin cultură țăranul poate eleva și își poate organiza viața la un nivel superior cerut de timpurile noastre.

Fericirea sinucigașă (II)

De | 2019-09-30T20:46:52+00:00 30 septembrie 2019|

Kafka abordează fundamentala temă a fericirii printr-un paradox: „Ce sinucidere poate fi fericirea”. Castelul e, de fapt, un tratat de nefericire. Într-o lume fără Dumnezeu, hîrtiile stăpînesc oamenii, care ajung să le poarte în spate. În locul vieţii, ei îşi asumă aparenţa, formalismul, formele fără fond.

Cîteva pagini despre cum a învățat Dunărea românește…

De | 2019-06-28T13:50:19+00:00 25 iunie 2019|

Festivalul de la Mustapic, din Serbia, o fost organizat în 31 florar – 1 cireșar 2019 de Asociația generală a învățătorilor din România. Vizita mi-a relevat aspectele deznaționalizării românilor din Valea Timocului. Speranțele de acordare a unor drepturi elementare sînt reale, fiindcă Serbia vrea să devină membră a UE și va fi obligată să aplice legislația corespunzătoare minorităților naționale.

Gânduri despre „rost”

De | 2019-06-25T21:54:48+00:00 25 iunie 2019|

Fiecare limbă are ceva de spus altfel decât celelalte, dezmărginind în felul ei lucrurile, prin intermediul cuvintelor. Unul dintre termenii care îmbracă sensurile, devenind, peste timp, altceva decât a fost este rost (lat. Rostrum „cioc, plisc” – Scriban; Densusianu, Pușcariu, cf. DER, DEX, MDA). Articolul pune în evidență trecerea termenului de la sensul concret, cu trimitere spre sfera materialului, la sensurile profunde, ontologice.

Sfinte umblătoare pe câmpuri. Sânzienele şi solstiţiul de vară

De | 2019-06-25T21:51:34+00:00 25 iunie 2019|

Se apropie timpul magic al solstiţiului de vară, când soarele ajunge la apogeul duratei de strălucire pe parcursul unei zile. În jurul acestei date, a solstiţiului de vară, se concentrează principalele sărbători ale verii, două cu dată fixă, Sânzienele (24 iunie) şi Sânpetrul (29 iunie), iar cu dată mobilă Rusaliile. Aşadar, solstiţiul de vară este marcat de un ciclu scurt de renovare a timpului, deschis de Sânziene (Naşterea Sf. Ioan Botezătorul) şi închis de Sânpetru (Sf. Petru și Pavel). Deoarece pentru vechile popoare începutul anului corespundea cu debutul sau sfârşitul ciclurilor biologice ale plantelor şi animalelor care le asigurau existenţa, Anul Nou era celebrat în unele cazuri în perioada solstiţiului de vară când se încheia coacerea seminţelor de grâu, secară, orz, acestea fiind cele mai importante plante cultivate de om. Însă, dintre toate sărbătorile menţionate mai sus, se pare că sărbătoarea Sânzienelor a preluat şi perpetuat cel mai mult din ritualurile precreştine specifice solstiţiului de vară şi Noului An agrar.

Ctitori români la Muntele Athos

De | 2019-06-25T21:42:57+00:00 25 iunie 2019|

Cartea lui Ioan Damaschin Domnitorii români ctitori la Sf. Munte Athos prezintă documentat donațiile făcute de-a lungul anilor de aproape o sută de domnitori români la mînăstirile din Muntele Athos.

Sub cuvertura stelelor – preotul Vasile Heisu

De | 2019-06-25T21:33:04+00:00 25 iunie 2019|

La 7 aprilie 1957, la împlinirea a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare, preotul Vasile Heisu a reuşit să adune oamenii satelor din jurul Borzeştiului şi de pe Valea Trotuşului. Această acţiune de omagiu adusă Voievodului Ştefan cel Mare a fost organizată tot din iniţiativa lui care, în faţa miilor adunate la această sărbătoare, a evocat viaţa şi personalitatea marelui Voievod.

Podoabe şi veșminte în Moldova medievală

De | 2019-06-25T21:25:27+00:00 25 iunie 2019|

Acest proiect de educaţie muzeală aduce în faţa participanţilor piese vestimentare care fac parte din colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei, cu detalii asupra modului în care au fost lucrate şi materialele prețioase folosite la realizarea lor: brocard, mătase, mătase decorată cu fir de argint aurit, dantelă din fir de argint aurit, catifea de mătase broșată cu aur, dar şi tehnicile de coasere şi brodare specifice perioadei medievale.

Dacologice – G. D. Iscru și colaboratorii(I)

De | 2019-07-31T21:40:17+00:00 25 iunie 2019|

Eminescu dacolog. Eminesciene subintitulat Culegere de Studii (2018) este un volum reunind contribuții ale G. D. Iscru, Maria Ionescu, Gheorghe Bucur, Nicolae Leonăchescu, Simona Condurățeanu și Aurel David. Temele principale sînt falsitatea romanizării, originile ariene ale locuitorilor Daciei, patriotismul eminescian și tema Daciei în creația lui, globalismul.

Cununile de Rusalii la Şieuţ

De | 2019-06-26T09:05:32+00:00 25 iunie 2019|

Din vorbă în vorbă, oamenii satului mi-au povestit despre un obicei vechi al locului, care nu s-a pierdut din tradiţia satului, practicându-se încă şi astăzi întocmai ca în vechime. Cercetarea obiceiului „Cununile de Rusalii la Şieuţ” s-a concretizat prin apariţia filmului documentar etnografic cu acelaşi nume, producţie realizată împreună cu colegul Cristian Vrăzmaş de la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.

Un personaj din Cronică de familie de Petru Dumitriu

De | 2019-06-25T20:40:45+00:00 25 iunie 2019|

Cronică de familie de Petru Dumitriu merită atenția Școlii. Valoarea romanului este recunoscută unanim. De aici articolul de față, prin care vreau să demonstrez, o dată în plus, eroarea de a nu fi citit și analizat de tinerele generații, măcar ca lectură facultativă. Pius Dabija este unul dintre cele mai izbutite personaje din literatura românească.