Basil Munteanu – Misiunea marilor noştri credincioşi de pe vremuri

De | 2017-12-24T21:50:02+00:00 24 decembrie 2017|

Pe 8 noiembrie s-au împlinit 120 de la nașterea cărturarului Basil Munteanu, autorul celei mai cunoscute sinteze a literaturii române, în Occident. Discipol al lui Paul Hazard, continuator al lui Charles Drouhet la catedra de franceză, la Universitatea din București, Basil Munteanu a trăit după instaurarea regimului comunist, până la moarte (1 iulie 1972), la Paris, rămânând un fervent susținător al integrării europene a valorilor culturale românești.

CAZUL ODOBLEJA – ASPECTE ALE DEMERSURILOR SAVANTULUI PENTRU RECUNOAȘTEREA CONTRIBUȚIEI SALE ÎN FUNDAMENTAREA CIBERNETICII CA ȘTIINȚĂ

De | 2017-12-24T21:52:50+00:00 24 decembrie 2017|

Prioritatea operei dr. Ștefan Odobleja în întemeierea ciberneticii constituie una din problemele controversate și netranșate, din păcate, în favoarea savantului român, de știința ultimelor cinci – șase decenii. Această problemă de istoria științei, în general, și de istoria ciberneticii, în particular, a apărut ca provocare a cunoașterii contemporane – în primul rând a celei românești – în anii ’60 - ’70, după ce în România a început să fie difuzată și tot mai larg cunoscută opera lui Norbert Wiener, recunoscut unanim ca întemeietor al ciberneticii. Studiind și aprofundând lucrările lui Wiener, apărute după cel de-al Doilea Război Mondial, dr. Ștefan [...]

Alexis Toth – Sfânt al Bisericii Ortodoxe Americane și unchiul memorandistului Vasile Lucaciu

De | 2017-12-24T21:53:10+00:00 24 decembrie 2017|

Prin exemplul său sfânt de umilinţă, caritate, ascultare şi credinţa statornică în faţa opoziţiei vicioase susţinute, Sfântul Alexis a fost un adevărat far de lumină pentru mulţi care au fost în căutarea sferei de siguranţă a credinţei ortodoxe americane, iar lumina lui încă străluceşte pentru enoriaşii americani şi astăzi. Alexis Toth este considerat în Statele Unite ale Americii „Sfântul emigranţilor” deoarece şi de dincolo de moarte el face minuni pentru cei care se roagă la mormântul lui. Sfântul Alexis Toth, unchiul apostolului neamului românesc Vasile Lucaciu, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă din Statele Unite în ziua 7 mai a fiecărui an.

”ȘTEFAN ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“

De | 2017-12-24T20:18:22+00:00 24 decembrie 2017|

Simpozion internațional, Ediția a VI-a, Drobeta – Turnu Severin, 20-21 octombrie 2017 La 20-21 octombrie 2017, în organizarea Fundației “Ștefan Odobleja”, la Hotelul “Severin” al Episcopiei Severinului și Strehaiei, a avut loc cea de-a VI-a ediție a Simpozionului internațional ”ȘTEFAN ODOBLEJA -  ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“. Au participat personalități ale vieții științifice și culturale din Drobeta-Turnu Severin și Mehedinți, onorate, ca și în anii precedenți, de prezența acad. Alexandru Surdu, vicepreședintele Academiei Române, și prof. univ. dr. Aurel Popa-Wagner, de la Universitatea de Medicină din Craiova și cercetător la un institut  de științe din Rostock (Germania). În prima zi, participanții [...]

Cum dialogăm despre Dialog?

De | 2017-12-24T20:14:46+00:00 24 decembrie 2017|

Căutând locurile comune în opera și viața părintelui Nil, conferințele avându-l ca obiect, au cercetat involuntar și au distribuit convingerea primară a acestuia: Împărtășania este necesitatea ireductibilă a omului.

MONUMENTE, CASE MEMORIALE, OBIECTE DE PATRIMONIU ȘI REZERVAȚII NATURALE DIN COMUNA RIBIȚA

De | 2017-12-24T22:11:03+00:00 24 decembrie 2017|

Lucrarea prezintă monumentele de arhitectură religioasă, case memoriale, muzee și colecții muzeale și de artă plastică existente în satele comunei Ribița. Întrucât cel mai valoros monument din comună, Biserica Sfântul Nicolae a împlinit 600 de ani de la prima atestare documentară, istoria ei fiind publicată în mai multe studii, între care și într-un volum apărut cu această ocazie nu ne vom mai referi la istoria și descrierea sa. Lucrarea se referă la Biserica de lemn din Ribicioara, Mănăstirea Crișan, Casele memoriale Crișan și Vlaicu Bârna, muzele din Ribița și Dumbrava de Jos (fost Junc), la dezvelirea primului monument ridicat în memoria lui Gheorghe Crișan (1929), cel de-al treilea căpitan al Răscoalei din 1784, alături de Horea și Cloșca. O referire specială am acordat-o celui mai vechi tricolor românesc descoperit în Biserica din Crișan.

ÎN CĂUTAREA TRADIȚIILOR

De | 2017-12-24T22:28:49+00:00 24 decembrie 2017|

Expoziția cu caracter etnografic ÎN CĂUTAREA TRADIȚIILOR reunește un număr de 26 de fotografii realizate în satul Straja, comuna Berghin, județul Alba, în luna ianuarie 2017 de către elevii Aron Delia, Cioroga Cristian, Decean Daniela, Hăprian Silvia, Popa Sorin, Popescu Diana, Raul Knall alături de Vasile Sârb, coordonatorul clasei de Arte Vizuale din cadrul Centrului de Cultură Augustin Bena Alba.

Sufletul rădăcinilor viitoare – MÂNDRA

De | 2017-12-28T22:38:39+00:00 24 decembrie 2017|

Eu pictez oalele de lut, părătarul cu dungi colorate, lemnul de poartă, macii, grâul, mândrele... Strămoșii, natura și dorul de casă au fost pilonii inspirației mele, iar IA și chipul femeiesc au căpătat pentru mine o formă nouă și totodată veche. Veche - pentru că mândrele din lucrările mele sunt, de fapt, niște închipuiri de femei din trecut, purtătoare de frumos, blânde și smerite, care ar vrea să defileze și atăzi pe străduțele Basarabiei.

Miroslovești – element al matricei identitare românești

De | 2017-12-29T16:34:22+00:00 24 decembrie 2017|

Satul Miroslovești din județul Iași, s-a constituit ca așezare într-un areal geografic din avalul râului Moldova, cu o largă deschidere spre Masivul Ceahlău. Comunitatea satului, alcătuită dominant din agricultori și mici meseriași, manifestă un atașament deosebit pentru istoria locală, contextualizată istoriei regionale și naționale – efect al dedicației slujitorilor școlii, parte din ei autorii primei monografii a localității, apărută în două ediții. Localnicii păstrează încă elemente ale tradiției locale, organizează din când în când Șezătoarea și asigură permanență punerii în scenă a formațiilor folclorice specifice Anului Nou. Preotul și Consiliul Parohial asigură custodia unei Biserici de lemn din 1756, declarată monument istoric. Deși comunitatea e relativ îmbătrânită, parte din tineretul satului lucrând în străinătate, cei de acasă asigură satului continuitate în dezvoltare.

Realitatea despre denumirile lunilor anului Denumiri anacronice: „septembrie“, „octombrie“, „noiembrie“ și „decembrie“

De | 2017-12-24T18:58:50+00:00 24 decembrie 2017|

Printr-o inerție cultural-livrescă, ultimele patru luni ale anului poartă denumiri contrazicînd logica și cronologia: „septembrie“, adică luna a șaptea, pentru a noua lună a anului, „octombrie“ – pentru a zecea etc. Folclorul românesc a optat pentru denumiri firești, adecvate climei, credinței și preocupărilor oamenilor. De aceea, s-ar cuveni reconsiderarea acestor denumiri populare expresive și poetice: răpciune, brumărel, brumar, undrea, căci în acestea se încifrează un tezaur unic în lume, reprezentativ cultural-istoric-religios.

SFINTELE SĂRBĂTORI DE IARNĂ ÎN ZONA BUZĂULUI

De | 2017-12-24T18:46:53+00:00 24 decembrie 2017|

În contextul secularizării care se resimte la nivelul întregii Europe, apare din nefericire tendinţa de a suprima frumoasele obiceiuri şi tradiţii populare româneşti legate de Sfintele Sărbători de iarnă. Prezentul articol trece în revistă tradiţiile din zona Buzăului specifice acestei perioade. Umblatul cu steaua, cu colinda, cu capra, cu plugul, obiceiurile legate de aflarea ursitului pentru fetele nemăritate, procesiunea legată de Bobotează reprezintă identitatea noastră naţională şi spirituală. Esenţa sărbătorilor rămâne bucuria că Dumnezeu L-a trimis pe Unicul Său Fiu să ne înveţe ce înseamnă a iubi, a ierta, a fi buni şi iubitori de pace.

Către gândul cel vechi ca înspre o datorie – Lumină din lumină

De | 2017-12-24T23:32:09+00:00 24 decembrie 2017|

Este meritul editurii „Lumină din Lumină” din Bucureşti de a reedita o operă complexă, meritată, a lui Vasile Militaru, necunoscută contemporanilor noştri. Sunt versuri nemuritoare, dăruite cu tot Sufletul generațiilor viitoare care vor îmbrăca haine ale tuturor virtuţilor, să strălumineze în eternitate, ca cetăţeni ai Patriei Cereşti. Părerea noastră este că a sosit momentul ca poeziile lui Vasile Militaru să reajungă în manualele şcolare.

COLECTIVIZARE ÎN COMUNA DOBROTEŞTI, JUDEŢUL TELEORMAN

De | 2017-12-24T18:05:31+00:00 24 decembrie 2017|

Studiul privind colectivizarea a urmărit, în special, etapele prin care a avut loc transformarea satului de câmpie de la cel tradiţional-arhaic la cel muncitoresc-comunist. Din 1949 până în anul 1962 s-a încercat toate metodele de adaptare a sistemului socialist în agricultură, care a făcut trecerea de la proprietatea particulară la proprietatea statului. Sătenilor li s-a impus cu forţa această gândire şi modalităţile au fost diverse. Un ultim act de curaj şi rezistenţă au fost răscoalele din primăvara anului 1961 din satele judeţului Teleorman, după care s-a aşternut tăcerea. Ţăranii lui Marin Preda au uitat de pământ şi uitarea s-a perpetuat până în zilele noastre.

Civilizația tradițională a lemnului între mit și realitate

De | 2017-12-24T17:59:11+00:00 24 decembrie 2017|

Lemnul a fost și este materia principală pe care omul a folosit-o din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Din lemn omul și-a făcut locuință și biserică, obiecte și unelte care să-i ușureze munca și viața și chiar obiecte de artă care să-i înfrumusețeze spațiul în care trăiește. În activitatea de prelucrare a lemnului, meșterul popular a pus atât îndemânare cât și simț artistic astfel încât specialiștii vorbesc atât despre civilizația românească a lemnului, cât și despre arta românească a lemnului. O gamă variată de astfel de obiecte pot fi apreciate în Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, o mărturie vie a civilizației tradiționale a lemnului

COLECŢIA NUMISMATICĂ DAN STĂNOIU

De | 2017-12-24T22:54:10+00:00 24 decembrie 2017|

În anul 1985 Muzeul de Istorie Roşiorii de Vede a primit o importantă donaţie de piese numismatice care au aparţinut inginerului diplomat Dan Stănoiu. Inginerul diplomat Dan Stănoiu, în peregrinările sale prin lume şi datorită pasiunii sale pentru numismatică, a reuşit să adune o mulţime de monede şi bancnote din diferite ţări. Colecţia cuprinde 1686 de monede, 17 medalii şi decoraţii, 37 de jetoane, 3 insigne de botez şi 545 bancnote. Donaţia Dan Stănoiu completează colecţia numismatică a Muzeului de Istorie Roşiorii de Vede, îmbogăţind în special partea modernă şi contemporană a acesteia.

Un coeficient de eroare

De | 2017-12-24T17:39:38+00:00 24 decembrie 2017|

„Procesul“ e un roman sapienţial în care prin antiteză scriitorul suscită interesul pentru virtuţile neo-testamentare. Pentru Joseph K problemele vieţii de zi cu zi sunt mai importante decât orice, din care cauză acest „proces“ sosit pe neașteptate îl încurcă. La fel procedează şi cei ce amână participarea la slujbele Bisericii, considerând-o ca fiind rezervată bătrânilor. Procesul inițiat este cu totul neobișnuit. De ce tocmai podul, adică acea parte nelocuită şi de sub acoperiş a casei, este locul considerat potrivit tribunalului? Este o zonă într-adevăr nelocuită, dar nu şi nebântuită.Translocat din planul unei existenţe banale, eroul nostru ajunge în „zona pestilenţială“ a duhurilor văzduhului, care-l hărţuiesc în cele mai întunecate unghere ale conştiinţei, unde patimile şi instinctele îşi dispută întâietatea. K nu-şi poate imagina o altfel de viaţă decât cea dusă de el pentru că, lipsit de modelul neo-testamentar, e fără model. Împlinirea Poruncii divine este soluţia ieşirii din pasivitate. Spaţiul, timpul, mişcarea, sunetul, cuvântul, iubirea, raţiunea, arestarea, avocaţii, judecătorii, vina, tribunalul, legea, reacţiile eroului, relaţiile, legea, procesul, totul e neautentic, fals, încărcat de nonsens şi departe de a fi rezultatele fanteziei autorului, indică o cu totul altă realitate.

EVOLUȚIA SUNETULUI PROTO-INDO-EUROPEAN *BH ÎN LATINĂ ȘI ROMÂNĂ SAU DE CE ROMÂNA NU PROVINE DIN LATINĂ

De | 2017-12-24T14:04:10+00:00 24 decembrie 2017|

Teoria originii limbii române din limba latină este una falsă, fapt demonstrat și de un studiu atent al evoluției sunetelor de la proto-indo-europeană la latină, pe de o parte și la română (traco-iliră), pe de altă parte. Poziția limbii grecești și raporturile ei cu româna (traco-ilira) și latina sânt relevante și extrem de interesante De cele mai multe ori acest studiu indică o ruptură între română și latină, atât la nivel fonetic, dar și semantic. Cognații celor două limbi nu sânt, de cele mai multe ori, foarte apropiați din punct de vedere semantic, ceea ce dovedește și pe această cale că separarea celor două limbi a avut loc mult timp în urmă. În acest articol, autorul urmărește evoluția sunetului proto-indo-european *bh (b aspirat) atât în cazul latinei, cât și în cazul românei. În latină acest sunet a dat fără excepție f, iar în română avem b (simplu), excepție făcând atunci când bilabiala b a fost urmată de o lichidă (l, r) sau de o vocală anterioară (i sau e), de cele mai multe ori e, care ulterior a iotacizat. În ambele situații bilabiala a trecut la f. În toate aceste cazuri comparația cu greaca este, de asemenea, relevantă. În final, este urmărită și evoluția sunetului proto-indo-european *b (simplu) care a rămas neschimbat, atât în latină, cât și în română (traco-iliră).

Câteva considerații privind regimul cazual al prepoziției contra

De | 2017-12-24T14:01:37+00:00 24 decembrie 2017|

Prezentul studiu are ca scop examinarea comportamentului prepoziției contra în limba română. Generatoare de grup sintactic, prepoziția analizată poate regiza un nominal căruia îi impune restricții de caz, topică și de articulare. Ne vom opri asupra situațiilor în care recțiunea prepozițională nu mai funcționează și regimul prepozițional de genitiv se blochează. Vom insista asupra soluțiilor de interpretare a unei construcții atipice – asocierea lui contra cu prepoziția funcțională a.