ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ȘI CIVILIZAȚIE ROMÂNEASCĂ DIN CERNĂUȚI: FIINȚĂ, RĂDĂCINI ȘI ETNOPEDAGOGIE

De | 2018-06-27T16:32:47+00:00 13 iunie 2018|

Joi, 14 iunie 2018, începând cu orele 15.00, Școala Populară de Artă și Civilizație Românească Ciprian Porumbescu din Cernăuți invită toți membrii comunității românești de pretutindeni la inaugurarea noului sediu, un bun prilej pentru a găsi cele ce ne unesc, pentru a șterge ceea ce ne desparte și, din perspectiva autoarei, pentru a le dedica următoarele rânduri celor care animă sentimentul apartenenţei structurale, profunde, la realitatea etnică a Bucovinei istorice. Prima parte a articolului, intitulată sugestiv Un mentor și-un răspuns la întrebarea Cât corespundem necesităților viitorului românesc? este dedicată numelui celui de care se leagă începuturile, prezentul și viitorul acestei instituții, profesorul Iurie Levcic- etnolog, sociolog, istoric, muzicolog, realizator de programe TV în limba română- un intelectual care și-a angrenat întreaga simțire consolidării fiinţei spirituale a unei comunități supuse distrugerii rădăcinilor și sevei…Românul din Cernăuți devenit un reper de civism care trăiește cu ethos, patos și logos românismul. Cea de-a doua parte, intitulată Școala Populară de Artă și Civilizație Românească din Cernăuți- etnopedagogie, artă și (re)construcție identitară, furnizează un cadru general de înțelegere a dimensiunii socio-psiho-pedagogogice a culturii populare ca echipament simbolic al conștiinței etnice și a structurii conceptului de identitate etnică pentru a individualiza operațional rolul și însemnătatea instituției la care facem referire, fără să uităm că regândirea vocației identității ca resursă socială hotărâtoare în drumul prin lume al subiectului individual sau colectiv este un demers obligatoriu pentru cel ce intenționează să coboare în adâncimile unei comunități istorice.

DESPRE SUBSTRATUL LIMBII GRECEȘTI

De | 2018-03-26T19:54:28+00:00 24 martie 2018|

Limba greacă are un mare număr de cuvinte din substratul pre-grecesc, limbă pe care grecii antici o numeau pelasgă. Multă vreme această limbă a fost considerată a fi o limbă indo-europeană, dar autorul ultimului dicționar etimologic al limbii grecești (Etimological Dictionary of Greek, 2010) consideră că această limbă de substrat era ne-indo-europeană, deși nu aduce argumente valide în acest sens. Dovezi lingivstice, istorice, arheologice și genetice infirmă această ipoteză. În româna de azi sânt probabil câteva sute cuvinte înrudite cu aceste elemente de substrat din limba greacă. Analizând mai multe cuvinte de acest gen, autorul articolului demonstrează veridicitatea acestei ipoteze. În plus, autorul demonstrează că pelasga era o limbă centum ca și traco-daco-ilira, limbile italice, celtice și germanice. Prin urmare, pelasga este, de fapt, limba proto-traco-iliră, așa cum reiese din elementele lexicale discutate în acest articol.

OBSERVAȚII PRIVIND STATUTUL PREPOZIȚIEI „A” ÎN LIMBA ROMÂNĂ

De | 2018-03-26T19:54:21+00:00 24 martie 2018|

Abstract: The aim of this study is to analyze the behaviour of the preposition ”a” in the Romanian language. Having a reduced phonetic body, it is one of the most frequently used prepositions; we will emphasize the fact that the analyzed preposition can be: lexical (situation in which it imposes a thematic role, case and articulation restrictions on the dominated term), functional (in case of marking the idea of genitive or dative), without a meaning – when it accompanies the prepositions used as genitive for the certain syntactical situations. It is used as morpheme for the infinitive (mark of this non-finite form), situations in which it has a low functionality.

A ALES SĂ-ȘI AJUTE ȚARA

De | 2018-04-27T13:08:33+00:00 24 martie 2018|

Ecaterina(Cocuţa)Vogoride, fiica poetului Costache Conachi, a fost căsătorită cu N.Vogoride, funcţionar învestit de turci cu dregătoria de caimacan(locţiitor de domn) al Moldovei. La cererea turcilor, acesta reuşeşte să falsifice rezultatele scrutinului electoral(divanurile ad-hoc). Şansele realizării unirii erau nule, întrucât rezulta că moldovenii nu-şi doresc să se unească cu fraţii lor din Ţara Românească. Cocuţa face publice cele 14 scrisori compromiţătoare primate de soţul său de la Înalta Poartă. Testul electoral s-a repetat, iar rezultatul a fost favorabil. Drumul Unirii s-a netezit.

CENTENAR – SALON DE ARTĂ VIZUALĂ

De | 2018-03-26T08:42:56+00:00 24 martie 2018|

Cum ne arată istoria, începând din toamna anului 1916, la Iași se afla în refugiu capitala ţării, suveranul, parlamentul, guvernul şi principalele instituţii ale statului. Deși condițiile războiului au impus greutăți inerente, în anii pribegiei s-a desfăşurat o intensă activitate, în toate domeniile, inclusiv pe plan cultural. În toţi aceşti ani grei, în centrul cultural moldav publicaţiile au consemnat o constantă activitate culturală, științifică și artistică, o intensă preocupare pentru păstrarea patrimoniului cultural și pentru continuarea procesului de învăţământ - elemente fundamentale pentru păstrarea integrităţii fiinţei naţionale. În acest sens pot fi apreciate, în mod deosebit, activităţile desfăşurate de către marele istoric Nicolae Iorga, istoricul de artă I. D. Ştefănescu, compozitorul George Enescu, pictorul Octav Băncilă şi mulţi alţii.

FEMEIA ROMÂNCĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI al XX-lea. ÎNVĂŢĂTOAREA VETURIA PAPP DIN BEIUŞ – Restituiri

De | 2018-04-30T18:22:17+00:00 24 martie 2018|

Învăţătoarea Veturia Papp, căs. Lapedatu, face parte din şirul DISTINSELOR şi ENERGICELOR DOAMNE care au dat sens vieţii oamenilor din Ţara Beiuşului. Fiică de protopop, soţie de ministru de finanţe, a fost preocupată de viaţa şcolii, culturală, caritativă, de promovarea valorilor naţionale într-o epocă efervescentă politic, istoric, social, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. În luna martie, lună a sărbătoririi FEMEII, ne vom apleca atenţie asupra marilor gesturi ale acestei românce, care se bucură numai de aprecierea beiuşenilor, intrînd deja în tomuri de istorie locală.

PRIVIND ISTORIA ÎN OCHI. 100 DE PORTRETE DE ȚĂRANI TRANSILVĂNENI: o expoziție virtuală a Muzeului Etnografic al Transilvaniei dedicată Centenarului Marii Uniri

De | 2018-04-27T19:25:53+00:00 24 martie 2018|

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a lansat la începutul anului 2018 expoziția virtuală de fotografii de arhivă „100 de portrete de țărani transilvăneni”. Expoziția face parte dintr-un amplu program multianual de digitizare a patrimoniului muzeal, realizat pentru salvgardarea și punerea în valoare a patrimoniului imagistic al instituției.

Contribuţii la elucidarea termenului de barabă şi momârlan

De | 2018-04-27T19:28:10+00:00 24 martie 2018|

Termenul de momârlan a fost adus şi introdus în deceniul V-VI al secolului al XIX-lea de către italienii beleunezi veniţi în Valea Jiului tot ca muncitori forestieri la bocşeriile care transformau lemnul în cărbune de lemn (mangal). Aceştia au fost uimiţi de asemănarea jienilor băştinaşi, ca ocupaţie, limbă şi port cu ciobanii MARMOLANI din zona muntelui MARMOLADA de la ei, din Alpii Dolomiţi şi le-au spus şi acestora MARMOLANI. Străinii care lucrau atunci la exploatarea cărbunelui neînţelegându-i sensul şi sorgintea cuvântului, l-au preluat din gura italienilor ca drept etnonim al populaţiei locale de băştinaşi. Apoi prin fenomenul fonetic de metateză, marmolanul de atunci a devenit momârlanul de azi.

MÂINILE ÎNTR-O RUGĂCIUNE TRIMISĂ CERULUI PENTRU NOI, URMAȘII

De | 2018-05-02T18:39:30+00:00 24 martie 2018|

Tradițiile românilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite si nici schimbate cu alte obiceiuri importate din alte țări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează, ne definesc și prin ele ne simțim mai bogați, mai aleși, mai altfel decât alții.
Şi satul Răchiţele a avut şi are datini, obiceiuri, tradiţii, care, din păcate, odată cu migrarea tinerilor spre oraş, şi-au pierdut din intensitate şi trăirea emoţională. Se fac eforturi considerabile de către persoane dedicate acestor cauze de păstrare a portului, dansurilor, arhitecturii, obiectelor și a tot ce înseamna tradiție populară românească.

RUGA: SUFLETUL LUNCII POGĂNIȘULUI

De | 2018-04-30T18:46:56+00:00 24 martie 2018|

Ruga este un obicei vechi al satelor bănățene, este o sărbătoare dedicată fiilor satului și este legată de hramul bisericii. În fiecare an, pe data de 20 iulie, de Sf. Ilie, este organizat acest eveniment la care participă întreaga comunitate. Pe vremuri comunitatea organiza ruga. Cu foarte mult timp în urmă oamenii nu aveau bani, însă, din câte povestesc cei mai în vârstă, aveau ,,bucace” adică vindeau fiecare ce avea, din producția proprie și, cu banii încasați, plăteau muzica ce întreținea atmosfera. Mai târziu fiecare familie plătea o sumă iar câțiva tineri se implicau în organizare. Acum însă se implică autoritățile în organizare și nimic nu mai e la fel, nu mai simți același lucru pe care îl simțeai odinioară și nici nu se mai respectă valoarea ei.

Din nou despre Miorița

De | 2018-04-27T22:59:15+00:00 24 martie 2018|

Miorița este un poem, nu o „baladă păstorească“. Comentariile recente (Theodor Codreanu, Sergiu Ciocârlan) m-au determinat să reiau și să actualizez eseul meu din 2005 (din volumul Perspective critice). Motivele poetice principale sînt coborîrea turmelor (etapă de toamnă a transhumanței), complotul, premoniţia primejdiei (cu motivele secundare apusul soarelui, negrul zăvoi), „testamentul” ciobanului (incluzînd îngroparea în dosul stînii, fluieraşele de fag / os / soc, bocetul cîntec al vîntului secondat de cel al oilor, steaua căzătoare, nunta ţărănească – amănuntele naşi, preoţi, nuntaşi, lăutari, făclii fiind comune oraţiilor –, căutarea măicuţei, portretul bătrînei şi al feciorului „nelumit“, a lumii mireasă/crăiasă). Analiza temelor și a motivelor poemului în varianta Alecsandri, care este cea mai cunoscută, duce la concluzia că nunta din Miorița trebuie să prevaleze morţii, după cum Învierea este covîrşitoare ca importanţă faţă de crucificarea Mîntuitorului. Integrarea cosmică pe orizontală şi pe verticală este firească, armonioasă, plină de cîntece şi de lumină. Numeroși creatori culți au fost influențați de această creație folclorică reprezentativă românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Horia Lovinescu, Tiberiu Brediceanu, Paul Constantinescu.

MUZEUL OULUI VAMA – BUCOVINA

De | 2018-04-30T18:58:00+00:00 24 martie 2018|

Femeile vrednice ale acestui neam au creat izvoare nesecate de frumos pe coaja unui ou și noi avem datoria de a duce mai departe toate obiceiurile și tradițiile locului ce s-au păstrat până în zilele noastre. Astăzi, măiestria execuţiei unui ou încondeiat sau închistrit au transformat acest meşteşug în artă ce a dus faima Bucovinei peste tot în lume.

Să-l punem la icoana sufletului românesc

De | 2018-04-30T18:56:34+00:00 24 martie 2018|

O scurtă prezentare a unei vieți hristice închinate patriei - Nicolae Bălcescu un elev silitor, un istoric, unul dintre conducătorii revoluţiei paşoptiste, om politic și mai presus de toate un mare patriot! Deși erau vremuri grele Nicolae s-a dovedit a fi la Sf. Sava un elev silitor, în fiecare an fiind premiat. Pasionat de istorie, dar mai ales de partea militară, va cerceta foarte mult în arhive și biblioteci documente și cărți ce făceau referire la istoria țărilor române. Chiar și grav bolnav, Nicolae nu se gândea la el ci la patrie și la popor. Având stofă de adevărat ”om de stat”, și-a dat seama de importanța pregătirii militare visând la vremuri când românii vor face iarăși pe un câmp de bătălie ceea ce a făcut Mihai Viteazul. Fie că vorbim de elevul, istoricul, revoluționarul sau omul politic , Nicolae Bălcescu poate și trebuie să fie un model pentru generațiile viitoare.

PUNCTUL MUZEAL „IONEL TEODOREANU” GOLĂIEȘTI, JUDEȚUL IAȘI

De | 2018-04-30T18:55:34+00:00 24 martie 2018|

Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu” de la Golăiești a fost inaugurat la 20 mai 2016, în urma unui parteneriat dintre Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași și Primăria Comunei Golăiești. Expoziția documentară care reconstituie muzeografic viaţa şi activitatea scriitorului Ionel Teodoreanu cuprinde fotografii de familie, mobilier de epocă, volume, corespondență, fotocopii după manuscrise etc.

Sufletul, ca o rugăciune a culorii

De | 2018-05-02T11:40:19+00:00 24 martie 2018|

A picta o icoană bizantină înseamnă să îți lași sufletul condus de harul lui Dumnezeu ca pe o rugăciune a culorii. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere, pictura naivă înseamnă să știi să privești lumea prin ochii unui copil, însă cu trăirile și experiențele unui adult. Naivitatea-inocență e o stare cu care ne naștem. În ciuda acestui fapt, se mai întâmplă să întâlnim "copii naivi" și la 20, 40, 80 de ani, care se încăpățânează să rămână ancorați în anii copilăriei prin modul lor de a privi universul lumii în care trăim. Neînțeleși uneori, blamați sau înșelați, ei își extrag puterea de a exista și a se manifesta din însăși sensul creației lui Dumnezeu: VIAȚA!

Un viitor pentru artele textile din România

De | 2018-04-29T12:15:34+00:00 24 martie 2018|

România este una din țările europene în care artele textile își au o veche și frumoasă tradiție, țesutul fiind atestat din preistorie; evul mediu a creat covorul decorativ și prețioasa broderie sacră, iar arta populară a împodobit casele țărănești și boierești. De o binemeritată faimă se bucură covoarele românești din Maramureș, Oltenia, Moldova, Banat și Transilvania, remarcabile realizări, ce nu o dată apar în operele unor pictori moderni sau contemporani. În secolul nostru artele textile, ca mișcarea artistică în general, au evoluat cu tehnici tradiționale, sau puțin obișnuite, în căutarea unui viitor care, chiar dacă nu neagă tradiția, încearcă să adopte un limbaj și expresie novatoare. Rândurile exprimă o dorință și un îndemn a unui creator și artist în arta textilă, cu speranță în viitor.

Un cimitir albastru le scoate la iveală

De | 2018-04-29T12:20:34+00:00 24 martie 2018|

Despre unicitatea cimitirului de la Săpânța se poate citi în multe limbi de circulație internațională, însă despre autenticitate se poate vorbi doar prin «albastrul» care dă culoare locului, prin imaginile atent desenate pe cruci și, nu în ultimul rând, prin mesajele care străbat timpul. Mesajele asupra cărora m-am oprit în acest articol sunt cele care ne povestesc despre femeia locului, vremurilor și trăirilor demult apuse.

Minunatele întîmplări ale inimii lui Sergiu Ciocârlan

De | 2018-04-30T18:49:12+00:00 24 martie 2018|

Minunatele întîmplări ale inimii și alte povestiri de Sergiu Ciocârlan este o culegere de povestiri destinate în primul rînd tinerilor asaltați de tot felul de tentații consumiste pentru a se abate de la Adevărul, Calea și Viața arătate de Iisus Hristos. Este o pledoarie pentru a trăi asumîndu-ți valorile autentice, creștine. Temele principale ale scrierilor sînt dragostea, educația, credința. Narațiunile reunite în acest volum emană un optimism rarisim în textele literare „canonice“ (i. e. destinate studiului în școală), de aceea le-aș recomanda îndeosebi tinerilor, prea des obligați, prin lecturile cerute în gimnaziu și în liceu, să îngurgiteze acțiuni imorale soldate cu deznodăminte reprobabile: spolieri, asasinate, sinucideri.