Avem în față aspecte care încearcă să contureze personalitatea complexă a unui mare român – Grigore Pupăză, un pionier al simțirii românești din secolul XX, un patriot și, foarte important, un adevărat strămoș al generațiilor viitoare de români.
Sub titlul articolului se face o informare asupra lucrărilor Simpozionului „Ștefan Odobleja Eternitate la timpul prezent” – desfășurat la Drobeta-Turnu Severin pe 13 octombrie 2018. Ideea de bază care s-a desprins din cele discutate a fost cea sugerată de către acad. Alexandru Surdu și anume de reluare neîntârziată a studiului manuscriselor lui Ștefan Odobleja de la Arhivele naționale Mehedinți, sens în care s-a și realizat o vizită la fondul documentar personal aflat în păstrarea și administrarea acestei instituții.
Expoziția de artă textilă Spirit românesc a fost primită cu interes de public. Vizitatorii și-au exprimat sincer impresiile, expoziția dovedindu-se o veritabilă terapie pentru suflet.
Un recent proiect de luare în evidenţă şi de documentare a crucilor de pomenire din piatră şi a monumentelor de eroi din Primul Război Mondial din judeţul Prahova aduce în atenţia publicului larg din România categorii de patrimoniu cultural cel mai adesea ignorate. Mai ales vechile cruci de piatră, depozitare greu descifrabile ale unor informaţii preţioase despre spiritualitatea, istoria, arta şi cultura românilor înainte de epoca industrială, sunt astăzi în pericol, deşi ar putea reprezenta o poartă importantă către cunoaşterea trecutului de către generaţiile de astăzi.
Din când în când, ieșim din sfera cotidianului prin sărbătoare. Un asemenea eveniment este, pentru noi, „SĂRBĂTOAREA RECOLTEI“. Au participat şi tineri, şi vârstnici, care au lăsat, pentru câteva ore, deoparte problemele cotidiene ce ne-mpovărează viața, făcând loc bucuriei, veseliei şi mândriei de a regăsi rădăcinile, dovedind tuturor celor prezenți, fii ai satului sau lătureni, că dragul lor sat, deşi s-a mai modernizat puțin, totuşi păstrează tradiții sau doresc să le reînvie.
Ocazionate de centenar, lansarea volumului omagial Primul Război Mondial în memoria românilor din Sebeș, de Mihai-Octavian Groza și spectacolul Ansamblului de Jocuri și Obiceiuri al Colegiului Studențesc de Performanță Academică și al invitaților au avut loc la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Tot aici centenarul Marii Uniri a prilejuit spectacole folclorice cu Ansamblul de Jocuri și Obiceiuri al Colegiului Studențesc de Performanță Academică. Fiecare spectacol a fost organizat de instructorul-coregraf Mircea Cenan și de coordonatorul artistic Vlad Al. Toma. Scopul major al acestui ansamblu este culturalizarea folclorică și etnologică a publicului spectator.
Expoziția de față este o punte socială și temporală, cu elemente simbolice dar definitorii pentru asumarea unei tipologii – Civilizația sătească.Trei regiuni istorice: Oltenia, Maramureș, Bucovina, reprezentate prin patrimoniul a trei muzee: Tg-Jiu, Baia – Mare și Iași sunt un exemplu al unității identitare. Aceasta provine dintr-un fond străvechi, fiind perpetuată prin satul tradițional și instituțiile sale.
Ultimul volum al Ilenei Cornelia Neaga intitulat Ca pă la noi, poate fi considerat un dicționar de regionalisme specifice graiului crișean, dar, la fel de bine poate fi definit ca o lucrare monografică cu temă etnofolclorică, în versuri. Chiar dacă termenul de monografie pare mult forțat aici, volumul Corneliei în care ne sunt prezentate în versuri cu mult har, toate obiceiurile satului de peste an, superstițiile și credințele, clăcile și șezătorile, lucrările agricole sau de prelucrare a cânepii și a lânii, relațiile sociale din lumea satului și întreaga sa atmosferă, mai bine și mai pe înțelesul tuturor, decât ar fi făcut-o un studiu de specialitate.
Talentul l-am moștenit din familie, iar mama a fost primul îndrumător. Cîntecul popular m-a însoțit peste tot. În 1986 am înființat la Ocna Mureș un festival de interpretare a cîntecului popular „Mureș, pe marginea ta“, ajuns în 2018 la ediția cu numărul 31. După 1989 am avut drumul deschis spre Europa unde, cu ansamblurile proprii (din Ocna Mureș și din Uioara de Jos) sau cu „Tîrnavele“ din Blaj am cîntat în Italia, Elveția, Ungaria, Franța, Spania, Portugalia, Germania, Grecia, Bulgaria, Moldova ș. a.
La sala Dalles a avut loc pe 7 undrea 2018 lansarea volumului colectiv Stația... viitor, îngrijit de Magda Băcescu. A urmat un spectacol susținut de dansatori, instrumentiști și cîntăreți.
Nicolae Rusu este un prozator contemporan autor al romanelor Șobolaniada, Pușlamielul etc. Totul de repetă este scris în perioada 1884-1985 și publicat în 1988 în grafia rusească. Ediția de față este prima în grafie românească. Temele romanului sînt curgerea timpului și ciclicitatea existenței umane, iubirea, munca în regimul totalitarist, setea de împlinire prin cunoaștere.
Pușlamielul are valoarea unui roman-avertisment. Ștefan Fânaru este, în esență, un personaj tragic. Prin el, Nicole Rusu ilustrează dureros-veridic un faliment existențial, anume al „omului nou sovietic“.
Trăim momente de înaltă simţire românească, de bucurie şi împlinire. Am construit pentru Sărbătoarea României prin trudă și recunoştinţă un fragment monumental din obârşia noastră milenară.
Anton Badea a fost o viață întreagă un reprezentant important al elitei muzeologiei românești, un deschizător de drumuri, un cercetător desăvârșit. În 1960 înființează Muzeul Etnografic din Reghin. Depune o muncă titanică și migăloasă pentru identificarea creațiilor populare de pe Valea Gurghiului, Valea Mureșului, Câmpia Transilvaniei, Valea Luțului. Datorită tenacității sale, reușește să adune o colecție impresionantă obiecte muzeale, diapozitive, filme fotografice, filme documentare.
Teatrul „Tudor Vianu“ a înconjurat spectacolele de teatru cu recitaluri de muzică clasică, expoziţii de pictură sau documentare şi cu lansări de carte. Alături de teatrul din Giurgiu au urcat pe scenă teatre din Tulcea, Budapesta, Novi Sad, Virovitica şi Zadar, Ruse şi Bratislava. Regizorul veneţian Michele Casarin a montat Asediul Veneţiei, după A. Camus (Etat de Siege). Teatrul „Jean Bart“ din Tulcea a adus în fața publicului Angajare de Clovn de Matei Vişniec în regia lui Aurel Palade. Teatrul „Spirit“ din Budapesta a prezintat Tot atunci, anul viitor, o comedie romantică de Bernard Slade, în regia lui Andrea Sztárek. Teatrul „Mladih“ din Novi Sad a prezentat spectacolul Evgheni Oneghin, după romanul lui Pușkin. Teatrul Dramatic din Virovitica şi Teatrul de Păpuşi din Zadar a pus în scenă Kashtanka, după nuvela cu acelaşi nume a lui A. P. Cehov. Teatrul „Sava Ognjanov“ din Ruse a reprezentat Regatul Femeilor. Compania Debris din Bratislava a prezentat fantezia slovacă WOW. FITeD 2018 a fost o reușită.
Unul dintre motivele pentru care am ales meseria de profesori este că ne place spectacolul tinereții. Fiecare întâlnire cu elevii trezește în noi un optimism care contrapunctează ceea ce auzim zilnic: nimic nu merge, e din ce în ce mai rău, generațiile de astăzi sunt cum sunt... Se deschid, prin intermediul lor, ferestre spre frumos, spre lumina din noi, spre armonia din lucruri prin cele cinci secţiuni ale concursului „Vrei să fii... meloman?”: ferestre spre frumuseţea sufletului tânăr, spre arta plastică, mânuirea discursului filmic sau spre creaţia literară. Individual sau pe echipe, tinerii aceştia au dovedit că, atunci când fac ceva din pasiune, stârnesc mirare, o frumoasă mirare. Privind în jur, îi vezi pe copiii aceştia nu mai înalţi decât o floare, îi măsori şi prin raportare la visurile lor şi îţi zâmbeşte sufletul de fericire, pentru că ei vor să fie şi sunt melomani. Ce au de câştigat? Multe! Îşi zidesc fiinţa în armonie, paşii lor sunt mai siguri, ochii lor ne dezvăluie un alt orizont.
Sfințirea Catedralei Neamului de pe 25 brumar 2018 este cel mai important omagiu închinat centenarului Marii Uniri.
Aniversarea Centenarului a generat, printre multe altele, o frumoasă revenire la valorificarea tradițiilor artistice românești, la regăsirea identității naționale prin cultură. În acest sens, se înscrie și proiectul expozițional care grupează creații artistice contemporane sub titlul generic Centenar, cu intenția declarată de a aduce un omagiu Expoziției artiștilor mobilizați de la Iași, 1918. Organizat în luna ianuarie la Iași, Salonul omagial a ajuns în luna decembrie la Onești, pentru a atinge și legendara linie de rezistență a frontului de pe Valea Oituzului, din timpul Primului Război Mondial. Expun artiștii: Simona Amitroaie, Radu Carnariu, Ovidiu Ciumașu, Angela Crenganiș, Dumitru Cristescu, Constantin Crengăniș, Miea Grivincă, Carmen Gîtlan, Gheorghe Gheorghiță – Vornicu, Teodor Hașegan, Valentin Meiu, Elena Mihăilă, Mihaela Panait, Ovidiu Sabie, Doina Tudor, Vicențiu Vânău.
Articolul tratează două dintre datinile prin care se încearcă, în tradiția populară românească, păcălirea morții. Cu largă răspândire (Bucovina, Transilvania, Muntenia, satele românești din Macedonia), vânzarea copilului se înscrie în rândul ceremonialelor precreștine. Legarea unei frății de cruce este o altă datină care presupune schimbarea norocului unui copil ce pare să aibă un traseu existențial nefavorabil.