60 de ani de la reforma învăţământului în România

De | 2017-01-04T19:30:25+00:00 6 octombrie 2016|

În ultimii 60 de ani învățămîntul a fost grav afectat. Au fost lichidate vârfuri profesionale din toate domeniile: învăţători, profesori, ingineri, avocaţi, preoţi, meşteşugari. Şocul primit în epoca „stalinistă” şi care în continuare a marcat puternic fiinţa românilor, explică reflexe nostalgice de nesiguranţă. Denigrarea preocupărilor intelectuale este azi la modă, aceasta după ce munca fizică a fost mereu slăvită prin educaţia primită. După 1989 au fost fabrici unde muncitorii au declarat că nu au nevoie de ingineri. Şcoala nu reuşeşte acum să convingă elevii să citească, să înveţe.

Mănăstirea ,,Izvorul Miron” – Româneşti

De | 2017-01-04T19:30:30+00:00 6 octombrie 2016|

La 15 iulie 1911 dr. Elie Miron Cristea (fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe a României) a sosit la Făget pentru a sfinţi biserica din această localitate. Între 17 – 23 iulie a început o vizită canonică în eparhie, iar la 23 iulie a săvârşit liturghia în aer liber în faţa a 10.000 de credincioşi la Balta Caldă, aflată în actuala incintă a mănăstirii. Impresionaţi de acest eveniment, locuitorii din zonă au botezat izvorul de apă caldă în amintirea zilei şi a vizitei episcoplui cu numele de Izvorul Miron.

Capacitatea de a dărui Bucurie

De | 2017-01-04T19:32:50+00:00 6 octombrie 2016|

Capacitatea de a trăi și transmite emoții benefice nu este la îndemîna oricui, cu atît mai vârtos în cazul interpreților de muzică populară românească. Fără capacitatea de a dărui Bucurie nu se poate realiza un act artistic benefic.

COLECŢII DISCOGRAFICE DE FOLCLOR

De | 2017-01-04T19:32:47+00:00 6 octombrie 2016|

Viziunea discografică a lui C. Brăiloiu a constituit baza tuturor demersurilor ulterioare de editare discografică a folclorului. S-a inițiat seria discografică document intitulată „Colecția națională de folclor”, avînd ca obiectiv valorificarea celor mai vechi și prețioase documente conservate în arhiva Institutului de Etnografie și Folclor și elaborarea unor „replici” sonore pentru volumele „Colecției naționale de folclor”. Majoritatea discurilor valorifică tezaurul cules de C. Brăiloiu și echipa sa de colaboratori: Tiberiu Alexandru, Harry Brauner, Emilia Comișel. Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, realizează din 2011 seria discografică document Colecția de folclor a Bucovinei, ce aplică, utilizând mijloacele performante ale tehnicii actuale, metodologia de selecție și structurare repertorială consacrată în tradiția etnomuzicologică.

TRADIŢIA CUNUNII DE SECERIŞ LA MUZEUL AGRICULTURII SLOBOZIA

De | 2017-01-04T19:33:16+00:00 6 octombrie 2016|

REZUMAT Lucrarea prezintă câteva dintre acţiunile efectuate de Muzeul Agriculturii privind tradiţia cununii de seceriş şi semnificaţia acesteia pentru ţăranul român. Se acordă însemnătate ultimelor spice de grâu, acestea se păstrează până la etapa semănatului, căutând să se asigure continuitatea grâului în gospodărie şi pe ogor.

Uliţa românească şi autostrada europeană

De | 2017-01-04T19:33:37+00:00 6 octombrie 2016|

Autorul trage un semnal de alarmă cu privire la dispariția tradițiilor și obiceiurilor tradiționale bistrițene dar nu numai, a meșteșugurilor specifice care au format și încă mai formează o bună parte a mărcii identitare românești și invită la participarea colectivă necesară susținerii existenței specificului românesc în viitor.

Cusutul ca faptă bună

De | 2017-01-04T19:33:42+00:00 6 octombrie 2016|

Prima tabără de cusut ie din România a fost un episod pilot benefic, ce va fi continuat și cu copii și cu oameni mari! Pentru ca ia va deveni, fără semn de tăgadă, un brand de țară și va intra, curând, în patrimoniul UNESCO! De aceea are nevoie să fie apărată de kitsch și oportunism. Și, cine știe, poate, cândva, se va studia și la școală. Corect, așa cum a devenit ea în timp. Pentru că nu avem nimic mai de preț în ceea ce privește vestimentația, decât straiele autentice, din materiale naturale, lucrate în casă, unicate sau de serii mici, cuprinzând în ele toată istoria neamului ăstuia românesc și a întregului Univers.

Orchestra inginerilor „Petru Ghenghea” – un brand național al celor care fac muzică din pasiune

De | 2017-01-04T19:34:19+00:00 6 octombrie 2016|

Un interesant Interviu care repune în lumină condițiile în care astăzi, se mai poate face artă din pură pasiune. Orchestra inginerilor este un asemenea exemplu de supraviețuire artistică pe parcursul a 60 de ani, pe care ansamblul i-a împlinit anul acesta. Aflăm, de asemenea date referitoare la înființarea Orchestrei Inginerilor, la inițiativa profesorului Petru Ghenghea, care i-a fost mentor și dirijor timp de peste patru decenii. Întâlnim nume prestigioase ale artei interpretative românești care au girat prin prezența lor , ca soliști, calitatea demersului artistic al orchestrei , de-a lungul anilor, ca și numeroase prezențe ale soliștilor și dirijorilor străini care artiștii-ingineri români au colaborat.

Teatrul de amatori ca formă de bine

De | 2017-01-04T19:34:23+00:00 6 octombrie 2016|

Articolul de față vrea să constituie o prezentare succintă a unei mișcări culturale locale văzută din perspectiva autorului. Am încercat să creionez pe scurt starea de spirit care generează o astfel de mișcare, să prezint câteva dintre trăirile pe care le găsești la membrii grupului, create de viața în grupul respectiv și de evenimentele culturale la care participă ca grup. Am vrut, de asemenea, să fixez locul pe care spectacolul în sine îl poate avea în viața culturală a urbei și să scot în evidență efectul benefic pe care îl are, atât pentru spectatori, cât și pentru actorii implicați în realizarea spectacolelor.

Ora 25: o capodoperă pentru mileniul patru

De | 2017-01-04T19:34:32+00:00 6 octombrie 2016|

Pr. Constantin Virgil Gheorghiu rămîne încă un nume pe nedrept umbrit al literaturii europene, deși romanul său Ora 25, apărut în limba franceză în 1949 și tradus în treizeci de limbi ale lumii este valoric situabil pe același palier cu 1984, romanul vizionar al lui G. Orwell. Mesajul e creștin, bazat pe experiența traumatică a autorului – vinovat fără vină – fiind victimă a unor legi aparținînd unor regimuri pseudo-democratice. Eroul romanului, Johann Moritz, secondat de un alter-ego literar al autorului, Traian Korugă, ca și preotul Alexandru Korugă pot fi înscriși în galeria personajelor tragice neorealiste – replici moderne ale lui don Quijote.

LEGENDE DESPRE PODUL LUI DUMNEZEU (PONOARELE – MEHEDINȚI)

De | 2017-01-04T19:35:42+00:00 6 octombrie 2016|

Aşezatã în Platoul Mehedinţi, care ″în ansamblul carstic al României ocupã un loc cu totul aparte prin bogăţia nemaintâlnită, varietatea şi amploarea fenomenelor carstice″, după cum afirmă profesorul şi cercetătorul Cristian Goran, Ponoarele dispune de un mare potenţial turistic, poate printre puţinele zone care, într-un spaţiu atât de restrâns, pot oferi vederii unicate. Relieful Ponoarelor e un clocot al stâncilor în zbuciumul luptei cu monştri subterani  care se zbat neputincioşi pentru a ieşi în legende după ce îşi potolesc setea cu apele Zătoanelor, Văii lui Trandafir, ale Râului Ponorii, dezorientat şi epuizat de ciuturile morilor sau ale Văii Turcului, care [...]

Darul lui Dumnezeu de la valoarea materială la perspectiva existenţei veşnice

De | 2017-01-04T19:35:47+00:00 6 octombrie 2016|

În data de 26 iunie 2016 Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a inaugurat Muzeul Monetăriei Naţionale de la Tismana. La eveniment a fost prezent excelenţa sa Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale, care a primit din partea Părintelui Mitropolit Ordinul „Sfântul Nicodim”, Clasa I. Prin concretizarea acestui proiect, în care şi-au dat mâna cele două instituţii, Biserica şi BNR, s-a marcat un importatn monet din istoria neamului nostru. Legătura dintre bunurile pământeşti şi perspectiva existenţei veşnice a fost socotită dintotdeauna darul şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Pentru cei ce-şi agonisesc comori în ceruri, aşezând încă din viaţa pământească milostenia şi fapta bună la temelia acestei zidiri, Mântuitorul Hristos a rânduit o pedagogie cu totul aparte. Exemplul desăvârşit în cazul nostru este Sfântul Nicodim de la Tismana, păzitorul unei „moşteniri nefăcute de mână”. Aceaste învăţături şi pilde au fost, sunt şi vor fi folositoare tuturor iubitorilor de Biserică, de neam şi de ţară.

DESPRE ETIMOLOGIA ‘ETNONIMULUI’ GEBALIEH DAT TRACO-ILIRILOR DE LA SFÂNTA ECATERINA

De | 2017-01-02T11:53:57+00:00 6 octombrie 2016|

Noi românii știm foarte puțin despre istoria noastră adevărată. Acest articol aduce în prim plan un fragment de istorie românească din secolul VI AD. Originea tracică a lui a împăraților Iustin I și a lui Iustinian este puțin cunoscută, dar și mai puțin discutată de isotriografia românească. Cu toate acestea există un interes crescând legat de beduinii de la Sfânta Ecaterina numiți Gebalieh, dar situația trebuie prezentată în toată complexitatea ei. În acest articol am încerat să elucidăm, între altele, și etimologia denumirii de Gebalieh. Este un cuvânt de origine arabă care derivă de la gebel ‘munte’.

STRATURI DE CULTURĂ, STRATURI DE LIMBĂ

De | 2017-01-02T11:54:18+00:00 6 octombrie 2016|

Lexicul românesc actual aduce mărturii pentru schimbările prin care cultura românească a trecut de-a lungul timpului, alături de nume nou apărute păstrîndu-se, nu de puţine ori, numele vechi, cu aceeaşi semnificaţie sau cu semnificaţii diferite.

Cîteva observații etimologice

De | 2017-01-02T11:54:39+00:00 6 octombrie 2016|

În volumul Restaurarea „sanctuarului“ limbii române. Lingvistică și istorie, Aurelia Bălan-Mihailovici propune, între altele, analizarea terminologiei referitoare la conceptul de proprietate în perioada medievală românească, întemeindu-se pe o bibliografie impresionantă. Intrigat, ca filolog, de mentalitatea autorilor dicționarelor românești de a căuta etimoane în limbile vorbite de populațiile stabilite, de-a lungul veacurilor, în jurul spațiilor locuite de strămoșii românilor – mentalitate de alogeni complexați, aș numi-o metaforic, metodă sursieristică, în limbaj de specialitate –, am o salutat cu bucurie, la timpul cuvenit, apariția Dicționarului etimologic al limbii române pe baza cercetărilor indo-europene, al eminentului lingvist Mihai Vinereanu. Cum Aurelia Bălan-Mihailovici pare [...]