Miorița nu prezintă o ucidere adevărată, ci un ritual ciobănesc cu aspect teatral și cu semnificații simbolice, care se repetă așa cum cere datina. Ciobanul nu este o ființă reală, ci un personaj literar, un erou mitologic. În Miorița sunt aceleași procedee literare și aceeași tematică de înălțare spirituală deasupra intereselor lumești, ca și în alte celebre capodopere din literatura universală.
Referindu-se la specificul limbii române, Nichita Stănescu situa vorbirea despre aceasta în sfera sărbătorii: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru, a vorbi despre limba română este ca o duminică.” Când stai față în față cu anumite cuvinte care ne definesc ființa, care ne oglindesc identitatea, nu poți decât să îi dai dreptate. Un astfel de termen este, pentru mine, „vatra”. Articolul urmărește relația dintre sensurile termenului și rosturile acestui spațiu sacru în comunitățile autohtone.
Simbolul Arborelui Lumii este arhaic, comun tuturor civilizaţiilor, din Nordul Americii până în Asia, Africa sau Australia. Acest Arbore al Lumii poate fi prezent sub diferite forme: Arborele Vieţii, Arborele Cosmic, Stâlpul Cerului, Axul Cerului, Coloana Cerului, scară, funie, stâlp, suliţă, copac, coloană, munte sau cruce creştină. Arborele Vieţii, Arborele Lumii sau Arborele Cosmic, ca simbol tutelar al culturii populare româneşti, a ajuns până până la noi, străbătând aproape nemodificat, atât ca aspect, cât şi ca semnificaţie, numeroase milenii din istoria umanităţii, fiind astăzi pentru cercetători o valoroasă “arhivă” ce furnizează informaţii de o excepţională valoare despre modul de gândire arhaic al înaintaşilor, despre concepţii, mentalităţi, arhetipuri. În cele ce urmează voi prezenta numeroasele utilizări ale Arborelui Vieții în arealul zărăndean, prezența acestuia ca simbol major în cele mai importante obiceiuri de peste an, dar și în obiceiurile din ciclul vieții. De asemenea, el este nelipsit ca semn cu semnificații profunde, din toată arta populară românească.
Sergiu Ciocârlan în cartea Un procuror acuză. Un roman despre conspirația împotriva poporului român aduce dinaintea cititorilor, după aproape trei decenii de la Revoluția din decembrie 1989, fapte la care au participat eroi autentici. Personajele sale – pr. Sorin Paul Grecu, Mircea Bădescu etc. – sînt caractere autentice, luptînd curajos cu noul regim securist instaurat după 1990 în România.
Filmul artistic de lung metraj datorat lui Toma Enache Între chin și amin evocă atrocitățile comise în închisoarea Pitești din ordinul comuniștilor. Are meritul de a completa din perspectivă cinematografică memorialistica dedicată „reeducării“, sensibilizînd generațiile actuale față de chinurile îndurate de deținuții politic socotiți „dușmani ai poporului“ fiindcă nu erau de acord cu ideologia bolșevică de import.
Ediția a VIII-a a Simpozionului Sat și stat – De la entitate spirituală, le realitate politico-socială s-a desfășurat în 30 brumărel – 1 brumar 2019. S-au prezentat peste douăzeci de comunicări.
Având în vedere importanța sării, de-a lungul timpului, de a uni teritorii întinse și a dezvolta legături comerciale durabile, șase muzee din Transilvania: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipal Dej, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și-au ,,dat mâna” și au realizat o expoziție comună itinerantă, numită ,,Drumul sării, drumul țării”.
În cadrul „Seriilor culturale” organizate la Muzeul Mitropoliei Clujului, în data de 28 noiembrie 2019 s-a desfășurat proiectul intitulat „Călătorie în satul românesc de odinioară”. Astfel au avut loc prezentări referitoare la satul românesc interbelic, la specificul Țării Năsăudului și a schimbărilor survenite în lumea satului românesc. Momentul central al serii a fost marcat de proiecția filmului monografic „Satul Șanț”, realizat în anul 1935 de către echipele regale conduse de Dimitrie Gusti.
La începutul secolului al XX-lea, în satele din Bucovina iau ființă arcășiile. Aceste asociații aveau ca misiune de bază, promovarea idealului național în rândurile tineretului roman de la sate.
Muzeul pus sub protecția Sfintei Ana din Bălănești, Gorj și-a deschis porțile. Artista populară Ana Lupu este gazda.
Se cuvine ca bisericuța de lemn de la Orbeni, bisericuță călătoare și monument de arhitectură moldovenească din sec. XVIII, să fie vizitată odată ajunși în zonă. Bârnele sale ne descoperă ştiinţa omului simplu care lucrează cu multă dragoste, mai ales când e vorba de bunul Dumnezeu.
Marea Adunare Națională întrunită la Alba Iulia formată din 1228 de deputați aleși cu credenționale a votat Rezoluția Unirii prin care la 1 decembrie 1918 s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Pe lângă hotărârea unirii românilor și a teritoriilor românești cu Regatul României, Rezoluția trasa principiile democratice care să stea la baza noului stat național unitar român. O delegație din care au făcut parte Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea și Iuliu Hossu a plecat la Bucureşti pentru a prezenta documentul regelui şi guvernului României. Rezoluția votată la Alba Iulia poate fi admirată, începând cu 1 decembrie 2019, la Muzeul Municipal Dej. Documentul a aparținut lui Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliului Național Român Central, născut în apropiere de Dej, în satul Șigău.
În versiunea românească, « Regatul femeilor » este o comedie populară, accesibilă pubicului larg, o satiră împotriva exagerărilor sexiste,scrisă în secolul XIX de autorul bulgar St. L. Kostov şi montată anul acesta la Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu de Cosmin Creţu. Aflăm mai întâi că “patriarhatul” e la fel de rău în mâna femeilor ca şi în cea a bărbaţilor iar mai pe urmă că adevărata egalitate este cea în care fiecare îşi păstrează identitatea şi o respectă pe a celuilalt.