Măcar să visăm la un loc pentru „Arcul limbii române” în orașul Cernăuți

De | 2020-12-21T16:26:11+00:00 21 decembrie 2020|

Pornind de la opera de artă monumentală a sculptorului clujean Liviu Mocan și de la ideea că „Arcului limbii române” i-ar sta bine și în orașul Cernăuți, în fața statuii lui Mihai Eminescu sau în alte locuri emblematice pentru români, în articol sunt abordate problemele cu care se confruntă comunitatea românească din actuala regiune Cernăuți odată cu intrarea în vigoare a legii învățământului, în special a articolului 7 din respectiva lege, care exclude instruirea în limbile minorităților naționale. Cu zăhărelul așa-numitului bilingvism, statul ucrainean a trecut de la convingere la constrângere. Ca nicăieri în lume se fac experimente cu copiii românilor, impunându-li-se Proiectul „Formarea abilităţilor multilingve la preşcolari şi elevi: idei europene progresive în contextul ucrainean”. Interesant că „fericirea” de a fi „beneficiari” ai acestor „idei progresive” a căzut doar pe capul elevilor români!

Mai mult

Un sfânt al cărţii – Antim Ivireanul

De | 2020-12-21T16:09:28+00:00 21 decembrie 2020|

Autorul subliniază rolul de mare importanţă ecleziastică jucat de Sfîntul Antim Ivireanul pentru introducerea şi folosirea completă şi definitivă a limbii române la săvârşirea slujbelor religioase în bisericile ortodoxe româneşti. Sînt păstrate astăzi la Biblioteca Academiei Române cele 63 de cărţi tipărite de el însuşi sau sub directa lui coordonare, majoritatea în româneşte (cu litere chirilice) sau în alte limbi, fiecare etalând certe deprinderi de tipograf, litograf şi gravor, pe care le-a transmis şi numeroşilor săi ucenici. Sfîntul Antim Ivireanul a ctitorit Mănăstirea Antim din București cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor, terminată şi sfinţită în 1715.

Mai mult

Vom vorbi limba noastră acasă, cu mama și cu Dumnezeu

De | 2020-12-21T18:27:45+00:00 21 decembrie 2020|

Minorităţile vor avea dreptul să înveţe „limba maternă în limba maternă”. Doar acest „privilegiu” le-a mai rămas românilor din Ucraina după punerea în funcțiune a legii privind protecția limbii de stat. Bine măcar că limba şi literatura română elevii români nu vor fi obligaţi să le studieze în ucraineană. În perioada sovietică am rezistat, ne-am păstrat sufletul românesc cu limba „moldovenească”, acum, într-o țară care și-a declarat vocația europeană, ne pierdem identitatea, deși am obținut dreptul să-i spunem maternei noastre „limba română”, cu excepția fraților noștri din regiunea Odessa.

Mai mult

Etnografie și oralitate

De | 2020-12-21T18:24:06+00:00 21 decembrie 2020|

Oralitatea este forma de comunicare principală dintre locuitorii din Carpați și de pe ambele maluri ale Dunării. Ea a fost fundamentul civilizației și al culturii. Oralitatea este una dintre caracteristicile folclorului, alături de sincretism, anonimat și coparticipare creatoare colectivă. Ilustrarea noastră în cadrul simpozionului a cuprins trei clipuri: Elena Marin din Bila, jud. Giurgiu – o amintire, Cornelia Neaga, Crișan, jud. Hunedoara – o rețetă cunlinară și țărănci din Izvoarele, Alba, urări de actualitate.

Mai mult

Batista, element etnografico-folcloric gorjenesc

De | 2020-12-21T16:25:14+00:00 21 decembrie 2020|

Dacă preocuparea şi realizarea estetică relevă pregnant un rafinat simţ artistic, utilizarea batistei reuşeşte să evidenţieze un bogat conţinut de stări psihice şi relaţii umane. Ca anexă a portului, prezenţa batistei cu colţul ei înflorit răsfrânt peste chimir, peste brâul lat sau peste brăcirile femeii, este semnul gătelii pentru petrecere şi sărbătoare, după cum peşchirul, numai la bărbat, răsfrânt în acelaşi fel, este semnul pregătirii pentru munci: în toiul arşiţei de vară flutură, în aspra încadrare a muncii, sub pălărie.

Mai mult

În căutarea corpului regăsit

De | 2020-12-21T14:55:53+00:00 21 decembrie 2020|

Despre sistemul nostru sanitar se spun multe: că nu e precum cel din vest, că este subfinanțat, că se dă mită, dar avem medici de elită, care merită „un ban în plus”… Cartea antropologului Vintilă Mihăilescu propune o citire din interior a spitalului românesc cu tot ceea ce implică acest spațiu: relațiile dintre oameni, raporturile de putere, statutul pacientului, redefinirea unor repere existențiale.

Mai mult

Sorin Grecu – noi mărturii despre rezistența românească

De | 2020-12-21T14:52:12+00:00 21 decembrie 2020|

Sorin Grecu scoate din anonimat prin cartea sa o nouă serie de nume care se adaugă acelora din volumul anterior din 2018 ce se cuvin pomenite: Livia Rotar, Iulius Filip, Antonie Crișan, Gheorghe Bărcan, Mircea Spătăceanu, Simion Turlaș, Ioan M. Bota, Camil Peteu, Vasile Finta (Vorotel), Octavian Căpățînă, Ioan Mahala, Ion Șerdeanu, Ioan Inocențiu Glodeanu, Mihaela Jecan, Nicolae Matei, Nicolae Trifoiu, Gabriel Sătmar, Victor Răsbici, Eva Agh, Vasile Nussbaum, Petru Godiac, Ion Cazan, Marius Cuteanu, Laurențiu Vasile Crișan, Mircea Buteanu, Aurel Vișovan, Miron Mărie, Isaia Vîtcă. Sînt oameni chinuiți în închisorile comuniste, prigoniți, nedreptățiți în fel și chip.

Mai mult

Protocolul de la Mehadia

De | 2020-12-22T16:44:07+00:00 21 decembrie 2020|

Între personalitățile din Banat, care au dat istoriei și culturii românești în general, suficiente fapte și mărturii pentru generațiile de după ei se numără și Nicolae Stoica de Hațeg (1751-1833). A trăit și și-a desfășurat activitatea într-o arie geografică destul de largă pentru acea epocă: Mehadia – Viena – Timișoara – Vârșeț –Caransebeș – Clisura Dunării. A îndeplinit şi a avut o serie de funcții și preocupări mai mult sau mai puțin oficiale: preot, protopop, director al școlilor neunite românești și sârbești, cronicar, învățător, numismat și arheolog amator, ctitor de biserici, colecționar și difuzor de carte, preot militar, tălmaci pentru ofițeri superiori şi pentru împăratul Iosif al II-lea, culegător de folclor. Se cunosc 11 dintre lucrările sale, la unele fiind coautor. Una a fost descoperită în ultimii ani. Este vorba despre manuscrisul care poartă titlul Protocolul din Protoprezviteratul Mehadiei. Scurtă cuprindere a poruncilor, de la 1 mai 1792. Potrivit primei datări și ultimei mențiuni de dată şi an care apar în acest manuscris, perioada acoperită de acest Protocol este între 28 mai 1792 - 29 noiembrie 1832, adică 40 de ani. Protocolul este de fapt un jurnal de intrări-ieșiri ale actelor primite și emise de protopop, scopul lui fiind de a ține o evidență strictă a tuturor actelor primite și emise de protopopiat în perioada respectivă, fapt ce intra în obligațiile de serviciu ale protopopului. Acest manuscris conține informații prețioase din punct de vedere religios, lingvistic și cultural în general.

Mai mult

Horia Macellariu – un erou ce nu poate fi uitat

De | 2020-12-21T14:33:53+00:00 21 decembrie 2020|

Horia Ion Pompiliu Macellariu (28 prier 1894 – 11 cuptor 1989), contraamiral al Marinei Române, a salvat de la distrugere Dobrogea după întoarcerea armelor de la 23 august 1944. Nu s-a putut opune însă planului de capturare a flotei maritime și fluviale de către sovietici. I s-au înscenat procese din care a reieșit constant nevinovăția sa, dar regimul comunist, la presiunile ocupanților sovietici, l-au condamnat la detenție politică sub acuzațiile false de „trădător de țară“, „dușman al poporului“, „complotist împotriva ordinii de stat“, ca pe mulți alți patrioți anticomuniști. După șaisprezece ani de temniță, pierderea averii, a drepturilor cetățenești și îmbolnăvirea fiicei supuse torturilor specifice securității, decide să-și scrie memoriile pentru ca generațiile următoare să cunoască adevărul despre condițiile umilitoare în care s-a hotărît alianța cu U.R.S.S. și despre instalarea totalitarismului în România.

Mai mult

Vasile Conta: Specificul conceptului filosofic (175 de ani de la naştere)

De | 2020-12-21T13:23:04+00:00 21 decembrie 2020|

Articolul în cauză abordează mai multe aspecte ale sistemului filosofic contanian, expus în lucrările: Teoria fatalismului; Teoria ondulaţiunii; Originea speciilor; Încercări de metafizică; Întâile principii care alcătuiesc lumea; Bazele metafizicii; Însemnări şi cugetări. Se vorbeşte, de asemenea, despre influenţa asupra gândirii lui Vasile Conta a unor filosofi ca Hegel, Kant, Schopenhauer, Karl Vogt, Iacob Moleschott; Ludwig Buchner, Herbert Spencer ş.a. Concepând lumea ca pe "un lanţ neîntrerupt de cauze şi efecte", Vasile Conta, prin afirmaţiile sale filosofice şi formative, a fost şi rămâne a fi unul dintre cei mai de seamă cărturari ţi gânditori, mare patriot al Ţării şi Neamului, ale cărui scrieri au determinat o afirmare sigură a cugetului filosofic românesc nu numai în plan naţional, ci şi european.

Mai mult

De unde vine disprețul pentru Miorița?

De | 2021-03-23T07:40:34+00:00 21 decembrie 2020|

Miorița, în varianta publicată de Vasile Alecsandri, a influențat favorabil opinia marilor puteri, care au considerat că o națiune, care a creat o asemnea capodoperă, are dreptul să aibă un stat național. Miorița a atârnat în balanță ca un argument diplomatic, când marile puteri au fost de acord cu Unirea de la 1859.

Mai mult

O zi de toamnă prin satele de munte ale Zarandului

De | 2020-12-21T13:11:41+00:00 21 decembrie 2020|

Satele Zarandului de Munte erau la jumătatea secolului XX, sate prospere, cu oameni harnici și pricepuți la toate. Gospodăriile cu numeroase acareturi erau risipite pe dealuri, printre pomii fructiferi, vegheate de pădurile și înălțimile din jur, de văile adânci și umbroase, afluenți ai Crișului Alb. Pentru a-și suplimenta veniturile, multe dintre aceste sate s-au specializat în diverse meșteșuguri: vărărit la Buceș, prelucrarea pietrei la Țebea și Dupăpiatră, confecționarea fluierelor la Juncu, rotărit la Leauț, dogărit la Dobroț, olărit la Obârșa, spătărit la Rișculița, etc. În aceste gospodării se creșteau multe animale, iar livezile erau bogate în roade multe și variate, o adevărată bogăție a zonei. Din păcate, aceste sate de la poalele Muntelui Găina, atăzi sunt pustii, părăsite, depopulate sau cu populație îmbătrânită. Pădurea, buruienile și mărăcinișurile au invadat terenurile cultivate de altădată, livezile bogate, iar casele și acareturile se năruie năpădite de rugii de mure.

Mai mult

Alte Crăciunuri

De | 2020-12-21T18:03:19+00:00 21 decembrie 2020|

La şedinţa de analiză a activităţii Observatorului Astronomic au fost invitați academicienii Grigore Moisil, Gheorghe Demetrescu, Miron Nicolescu, Octav Onicescu, Caius Iacob, Gheorghe Marinescu, Alexandru Froda, Nicolae Teodorescu. Fiindcă Grigore Moisil a plecat în urma sperieturii cauzate de lătrăturile cîinilor din curtea observatorului, ședința a fost reprogramată în anul următor, după Crăciun.

Mai mult

Poveste de Crăciun

De | 2020-12-21T12:42:59+00:00 21 decembrie 2020|

Demult, demult, să fie vreo două mii de ani de atunci, trăia în pămînturile faraonilor un negustor bogat ale cărui caravane străbăteau deșerturile, ducînd apusului parfumurile și pietrele prețioase ale răsăritului, iar răsăritului cerealele și fructele apusului. Și așa, odată, cînd vînturile dinspre nord se întețiseră, porni o caravană spre Palestina, condusă chiar de marele bogătaș. Zeci de cămile cărau mărfuri de preț, iar pe lîngă ele măgăruși răbdători duceau în spinare hrană și apă pentru animale și oameni. Drumul era pietros și uscat și vîntul sufla tare. Cînd bolovanii, care răniseră picioarele animalelor de povară, fură acoperiți de pulberea alb-cenușie a deșertului, o furtună începu [...]

Mai mult
© Revista de Lingvistică și Cultură Românească 2014-2024