Cuvioasa Teofana Basarab, o nouă floare în calendarul Bisericii Ortodoxe Române

De | 2022-03-22T16:53:46+00:00 22 martie 2022|

Cu proclamarea Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, Ortodoxia românească îmbogățește calendarul de peste o sută de sfinți locali cu încă o prezență feminină. Articolul de față schițează un program bisericesc de punere în valoare a personalităților duhovnicești locale prin canonizări. Între aceste personaje exemplare se încadrează și o prințesă din neamul Basarabilor, devenită țarină și ulterior monahie, a cărei biografie este prezentată pe scurt. În final, câteva remarci referitoare la femeile cu viață sfântă cinstite îndeosebi de români.

Mai mult

Laptele matern și aburul hranei. Laura Ioana Toader despre sistemul alimentar românesc (1)

De | 2022-04-11T23:48:05+00:00 22 martie 2022|

Amplul volum cuprinde capitolele: Asigurarea și oferirea hranei familiei. Ciclul calendaristic: alimente prinos; Instituțiile hranei și ale ospitalității. Alimente vitale, alimente-marfă; Alimente cardinale la întemeierea familiei și la pomenirea neamului; Hrană pentru Masa Raiului. Modul de viață tradițional al românilor include și alimentul esențial în primul an din viața oamenilor – laptele matern, care este deopotrivă hrană și băutură vitală. Sintagma sistemul alimentar românesc se regăsește des în care fiindcă astfel se accentuează aportul cultural major la civilizația lumii al unui popor primordial.

Mai mult

De la întîmpinare la „de-a prinsa” pe perechi: sărbători şi tradiţii la sfârşit de iarnă

De | 2022-03-22T16:35:04+00:00 22 martie 2022|

Încă din timpul iernii, prin satele românești, oamenii sunt cu gândul la viitorul an agricol, la holdele bogate, la fructele pârguite şi aromate ce vor năpădi livezile în prag de toamnă. Dar pentru a asigura rodnicia pământului, pentru a obţine recolte bogate, înainte de începerea efectivă a muncilor agricole, prin diverse ceremonialuri se pregăteşte şi se asigură în plan spiritual, în plan „nevăzut”, protecţia şi belşugul viitoarelor culturi agricole sau sănătatea şi fertilitatea animalelor din bătătură. Obiceiurile și tradițiile din lunile de iarnă, împreună cu ritualurile aferente, aveau roluri și semnificații diverse: apărau familia, dar și animalele din gospodărie de atacul animalelor sălbatice, de diverse boli, dar și de spiritele rele. De asemenea, ritualurile respective aveau menirea de a asigura fertilitatea, rodnicia holdelor de grâu, a animalelor dar și a femeilor din gospodăria respectivă. În toate aceste ritualuri cu rol de apărare, fertilizare, purificare, rolul principal îl au femeile, ca adevărate „preotese” ale familiei, ale comunității. Dacă bărbaților le revine menirea de a-și apăra fizic familia, casa, comunitatea, de a-i asigura supraviețuirea și necesarul de alimente, femeia are menirea de a acționa în plan spiritual, în plan subtil, de a se lupta cu cele „nevăzute” și „neştiute”, de a îmbuna şi a-şi apropia uriaşele „energii” care guvernează întreaga lume. Probabil că acest rol al femeii de Mare Preoteasă, să se fi perpetuat până astăzi, din perioada matriarhatului.

Mai mult

Pe firul meșteșugit al portului tradițional din Țara Lăpușului

De | 2022-03-21T23:52:11+00:00 21 martie 2022|

Povestea portului tradițional românesc te poartă cu gândul la prima sămânță pusă în pământ, la calea lungă și anevoioasă, încărcată cu profunde semnificații, care trebuia parcursă până la confecționarea propriu-zisă a elementelor de port tradițional. Țara Lăpușului a fost binecuvântată cu numeroase elemente etnografice, fiecare având câte o poveste de spus... De data aceasta, am mers pe firul meșteșugit al portului tradițional din această zonă și, astfel, am descoperit povestea unui costum tradițional deosebit, realizat în urma cu mai bine de 100 de ani în satele din Țara Lăpușului.

Mai mult

Considerații asupra originii genului în limba română

De | 2022-03-21T23:41:12+00:00 21 martie 2022|

Sistemul de 3 genuri a apărut în limba proto-indo-europeană din Europa, după separarea de limbile anatoliene. Fazele anterioare ale limbii proto-indo-europene a avut un sistem bazat pe distincția animat/inanimat. Cercetătorii consideră că mai întâi s-a conturat genul feminin care a apărut inițial din substantivele abstracte și cele colective ale genului inanimat, la care s-au adăugat cele de sex feminin din genul animat pre-existent. Din celalalte substantive ale genului inanimat s-a constituit genul neutru, în timp ce genul masculin a luat ființă din substantivele care defineau entități de gen masculin al vechiului gen animat. Substantivele din care a apărut initial genul feminin aveau terminația *ā, însă cercetătorii nu precizează originea acestei terminații. Ipoteza este mai veche, emisă mai întâi de Brugmann, la sfârșitul secolului XIX. Ulterior, această teorie a putut fi susținută cu argumente noi odată cu descoperirea și descifrarea limbilor anatoliene, în special a limbii hitite la începutul secolului XX, limbi indo-europene au cunoscut doar sistemul de genuri bazat pe distincția animat/inanimat. Autorul articolului indentifică terminația ā a substantivelor feminine din sistemul de 3 genuri ca fiind o particulă deictică postpusă, de aceeași factură cu particula deictică post-pusă -a care se regăsește în pronumele demonstrative din limba română ca în acest-a, care, mai târziu, a putut avea diverse întrebuințări, jucând rolul de desinență de plural a substantivelor neutre din limbile greacă și latină. Sistemul de 3 genuri din limba română este diferit de cel din latină precum și de cel din limbile romanice, având prin urmare o evoluție proprie de-a lungul timpului.

Mai mult

Murg, Murga, Murgilă…

De | 2022-03-21T23:45:46+00:00 21 martie 2022|

În acest studiu ne propunem să inventariem sfera de utilizare a termenilor care au ca bază cuvântul „murg”. Lucrarea reunește observații etimologice, mitologice și lingvistice, fără a avea pretenția realizării unei monografii a acestui cuvânt.

Mai mult

Mihail Gavril – un maestru moldav al penelului

De | 2022-03-31T21:55:53+00:00 21 martie 2022|

Impresii despre expoziția artistului plastic Mihail Gavril organizată la capela Cetății de Scaun a Sucevei în perioada 14 gustar – 20 răpciune 2020 pezentată în catalogul intitulat Măiestrii moldave. Domni și domnițe din Moldova medievală, editat de Muzeul Național al Bucovinei și despre albumul din 2009 semnat de Marius Tița.

Mai mult

Mihai Eminescu și orașul Dej

De | 2022-03-21T23:33:36+00:00 21 martie 2022|

Orașul Dej este legat de Mihai Eminescu prin faptul că la numai 16 ani, viitorul poet național, în călătoria de la Cernăuți la Blaj, a poposit și în orașul de la confluența Someșurilor. În semn de omagiu în 14 ianuarie 1993 a fost dezvelit la Dej un bust al poetului național, operă a sculptorului Ioan Lucian Murnu. Dimitrie Vatamaniuc, critic și istoric literar, reputat eminescolog, a fost profesor de limba și literatura română la Colegiul Național ,,A. Mureșanu” Dej, între anii 1947-1952. O altă personalitate a orașului Dej care și-a legat viața de Mihai Eminescu a fost compozitor Guilelm Șorban. Pentru Şorban, folclorul românesc a reprezentat elementul dominant al creaţiei sale muzicale. A preferat versurile poeţilor români, pe care le-a utilizat în muzica pentru cor şi în piesele pentru voce şi pian, inclusiv ,,Mai am un singur dor” și ,,Pe lângă plopii fără soț”. Aceste caracteristici indică maniera lui Guilelm Şorban de a-şi manifesta identitatea naţională românească într-o perioadă în care Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

Mai mult

Sapixel. Reflecsii și Tentații

De | 2022-03-21T23:22:55+00:00 21 martie 2022|

Concursul de fotografie Sapixel anul acesta a anunțat câștigătorii celor două categorii lansate: Reflecsii și Tentații. Concursul a fost organizat de Asociația Studențească HÖK în colaborare cu Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca, Facultatea de Științe și Arte, departamentul Cinematografie, fotografie, media. Ce este Sapixel? Brandul concursului încorporează în denumirea sa apartenența acestei inițiative de Universitatea Sapientia, pe scurt Sapi și elementul cel mai mic constituent al unei imagini fotografice digitale, pixel-ul. Expoziția virtuală cu lucrările selectate oferă o imagine de ansamblu al interpetărilor artistice.

Mai mult

Poezia muzicii la Paul Constantinescu (II)

De | 2022-03-21T23:00:34+00:00 21 martie 2022|

Așezat aproape de București la 60 de km, orașul Ploiești, cu un avânt economic înfloritor încă din 1877, a găzduit de-a lungul anilor multe concerte simfonice din țară și din străinătate. Un alt factor favorizant este faptul că aici își aveau domiciliul persoane influente și cetățeni de diferite etnii, astfel Ploieștul aflându-se mereu pe harta mai multor trasee artistico-culturale. Turnee ale unor formații muzicale reprezentative europene au venit să concerteze chiar din ultimul pătrar al veacului al XIX-lea.

Mai mult

O monografie a Reșiței

De | 2022-03-21T22:52:46+00:00 21 martie 2022|

Monografia Reșiței are o bogată bibliografie trimițînd la șapte fonduri arhivistice locale și la unul național, cuprinde 53 de lucrări speciale, 171 lucrări generale, 103 articole tipărite, 38 surse electronice etc. iar numărul notelor de subsol se ridică la 1474. Ampla documentare e un argument al profesionalismului. Lucrarea e structurată în unsprezece capitole: Cadrul geografic, Istoricul localității și viața politică, Populația-urbanizarea, Administrația, Economia, Viața socială, Învățămîntul, Biserica, Cultura, Turismul, Sportul. Este o istorie memorabilă care trebuia cuprinsă în paginile unui tom de referință.

Mai mult

Samuel Brukenthal şi Revoluţia din Transilvania condusă de Horea, Cloşca şi Crişan din 1784-1785

De | 2022-03-21T22:49:35+00:00 21 martie 2022|

În ochii ţăranilor ardeleni, supliciul i-a transfigurat pe Horea şi Cloşca, precum şi pe Crişan, din condamnaţi în martiri şi eroi ai cauzei lor, pe care-i invocă ori de câte ori povara vieţii lor creşte. să i se ridice statuia de la Sibiu sau în oricare parte a Ardealului. Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” a protestat energic cu prilejul dezvelirii statuii lui Samuel Brukenthal.

Mai mult
© Revista de Lingvistică și Cultură Românească 2014-2024