Raporturile dintre limba română și limba burušaski, limbă vorbită în Himalaya

De | 2022-06-22T20:56:06+00:00 22 iunie 2022|

În nordul Pakistanului, pe valea Hunza, trăiește un popor numit burušo, iar limba lor se numește burušaski care diferă de toate celalate limbi din regiune. Mai multă vreme, lingviștii au considerat burušaski ca fiind o limbă singulară, fără vreo afiliație. Legendele poporului burušo susțin că ei sânt descendenți ai unor soldați macedoneni rămași acolo după campania lui Alexandru Macedon. Cercetările din ultimele două decenii au deomostrat că limba burušaski este o limbă Indo-Europeană de tip centum cu foarte multe împrumuturi din limbile învecinate, în special din limbile persană și hindi-urdu. În urma propriilor mele cercetări, am identificat peste 300 de cognați în limba română și alte câteva trăsături lingvistice. Anterior am demonstrat în mod independent că limba traco-dacă era tot o limbă de tip centum, în ciuda unor percepții mai vechi că limba srămoșilor noștri ar fi fost o limbă de tip satem. Prin urmare, este destul de evident că vechea macedoneană era o limbă veche balcanică și, prin urmare, ambele au izvorât din proto-traco-iliră. Limba albaneză a descins și ea din aceeași limbă mamă. Menționăm că toți acești cognați despre care am vorbit sânt considerați fie de origine slavă, fie latină! Pe de altă parte, nu există relație genetică apropiată între limba greacă și limba burušaski. Aceste descoperiri aruncă încă odată o lumină nouă asupra originii limbii române despre care se crede ca descinzând din limba latină. Astfel se adeverește că limbile română și latină se înrudesc la un nivel situat undeva la peste un mileniu înainte de era creștină. În sfârșit, trebuie, de asemenea, menționat că limbile română și albaneză sânt, din punct de vedere genetic, cele mai apropiate de limba burušaski.

Prin ochii călătorului: țările române în secolul al XIX-lea (I)

De | 2022-06-22T20:53:12+00:00 22 iunie 2022|

Există drumuri care pleacă de acasă spre altundeva. Există drumuri care pornesc de altundeva pentru întoarcerea acasă. Prima categorie implică dorința descoperirii unor noi spații, căutarea, emoția confruntării cu noul, compararea sinelui cu alteritatea. Modelul uman este desigur acela al marilor descoperitori: Magelan, Vasco da Gama, Columb. Prototipul celei de-a două categorii este, fără îndoială, Ulise. El caută calea spre centru și, implicit, spre ființa iubită. Marea devine un labirint care îi încurcă traiectoria. Experiențele prin care trece nu sunt căutate, dar presupun descoperirea, încercarea de adaptare, compararea cu altul. Articolul surprinde modul cum sunt văzute țările române prin ochii călătorului străin din secolul al XIX-lea.

Laptele matern și aburul hranei. Laura Ioana Toader despre sistemul alimentar românesc (2)

De | 2022-06-22T20:50:51+00:00 22 iunie 2022|

Sistemul alimentar românesc include atît prepararea hranei zilnice a familiei tradiționale, cît și darurile / ofertele făcute rudelor și cunoscuților la praznicele din sărbătorile creștine. Ciclurile existențiale nașterea, nunta, moartea sînt urmărite sistematic prin obiceiurile alimentare specifice, avînd ca elemente laptele (aliment esențial) și aburul (aliment ideal). Rolurile bărbaților (îndeosebi în actvititățile din afara casei) și cele ale femeilor (din interiorul căminului), instituții ale alimentației și ale ospitalității (hanurile), rețete și interdicții alimentare în familiie creștine în timpul posturilor sînt puse la dispoziția cititorilor spre luare aminte. Idealul de viață tradițional gravita în jurul întemeierii familiei, presupunînd respectarea datinelor strămoșești. Pomenirea morților prin ofrande alimentare aburinde asigura echilibrul între lumea pămîntească și lumea de dincolo.

O contribuție fără egal la îmbogățirea patrimoniului cultural-artistic al României : deschiderea în București a casei memoriale-muzeu pictor Alexandru Țipoia (1914-1993)

De | 2022-06-22T21:03:33+00:00 22 iunie 2022|

Textul prezintă efortul făcut de familia artistului plastic Alexandru Țipoia (1914-1993), de fiul său, pictorul George Tzipoia (1945), de a reda Culturii și Artei românești opera tatălui său, prin crearea Casei Memoriale-Muzeu, în care acesta și-a creat întreaga operă timp de peste jumătate de secol.

La nuntă în satul de odinioară

De | 2022-06-22T19:32:17+00:00 22 iunie 2022|

Articolul prezintă obiceiurile legate de mersul la șezătoare, pețit și nuntă din satul Morlaca, aflat la poalele munților Apuseni. A pornit de la interviuri cu locanici care își amintesc de satul de altădată, realizate în anul 2021 și face parte dintr-o culegere de memorii și folclor, publicată în anul 2022, care dorește să surprindă satul românesc la sfârșit de mileniu.

LUMINA FEȚEI DOMNULUI – Expoziție icoane Pr. Ioan Avramescu – Meditații la arhaismul rural și cubul alb –

De | 2022-06-22T19:22:45+00:00 22 iunie 2022|

Expoziția „Lumina Feței Domnului” cuprinde o parte din lucrările deja cunoscute publicului ale pictorului cleric Ioan Avramescu, dar și o serie de lucrări noi. Icoanele părintelui Avramescu surprind prind distanțarea lor față de o practică meșteșugărească devenită peste timp aproape mai importantă decât subiectul icoanei. Expoziția deschisă în cadrul Universității de Arhitectură „Ion Mincu” este o invitație la aprofundarea privirii și meditației într-o perioadă proprie tocmai acestor practici, Praznicul Învierii Domnului.

Împistritul ouălor în Zarand

De | 2022-06-22T19:15:15+00:00 22 iunie 2022|

În zona Zarandului de Munte, din jurul Bradului, zonă la care facem referire în studiul nostru, există obiceiul încondeierii ouălor de Paști, fără să avem cunoștință despre o dată mai veche de începutul secolului al XX-lea, de practicare a acestuia. În Brad, dar și în satele din jur, obiceiul respectiv, așa cum am aflat de la persoanele intervievate, a fost practicat și foarte popular, până în urmă cu aproximativ douăzeci de ani, când a început să fie abandonat. După această dată, pentru decorarea ouălor de Paști au început să fie utilizate metode moderne, mult mai facile și mai rapide. În urma cercetării, am aflat cu certitudine, că s-au încondeiat ouă în următoarele localități: Rovina (Remetea), Crișcior, Ribița, Crișan, Uibărești, Țebea, Cărăstău, Lunca Moților, Ocișor, Basarabasa. Cu siguranță că numărul localităților în care acest obicei era practicat, a fost mult mai mare.

Virginia Linul despre portul străvechi din Năsăud

De | 2022-06-23T10:57:05+00:00 22 iunie 2022|

Cartea Virginiei Linul despre istoria veșmintelor din zona Năsăudului este utilă și necesară în contextul asaltului globalizării, căci ocazionează o perspectivă inedită asupra prezentului și viitorului României în ansamblu. Experiența de viață a autoarei care este originară din Salva, sat de pe Valea Sălăuței, conferă autenticitate și prospețime demersului.

Câteva cugetări ale unui dascăl bătrân

De | 2022-06-22T18:34:09+00:00 22 iunie 2022|

Din cântecele funebre ale Zorilor, am înțeles că există viață după moarte, o prelungire firească a acelei de pe pământ. Tot atunci am înțeles ce înseamnă datoria, onoarea, rânduiala și omenia. Văd în fața ochilor profesorii de la Școala Pedagogică, oameni care au avut darul de a ne învăța cum să privim lucrurile ca să înțelegem și să cunoaștem valorile vieții. Îmi aduc aminte clar cum într-o excursie școlară, vizitând Muzeul George Enescu, am văzut o cugetare a marelui muzician: „Singurul progres care poate influența fundamental viitorul este acela care crește din trecut.” Mi-a plăcut atât de mult acest citat, încât a devenit deviza călăuzitoare a activității mele.

Cele 5 efecte geniale ale cititului

De | 2022-06-22T18:23:52+00:00 22 iunie 2022|

CELE 5 EFECTE GENIALE ALE CITITULUI dezvoltă ideea conformă căreia lectura este o activitate care hrănește mintea, activează creierul, îmbogățește imaginația, șlefuiește vocabularul și lărgește orizontul cunoașterii.

Confesiuni- Ecaterina Steurer și Dragoș-Radu Popescu-Comana

De | 2022-06-27T09:15:44+00:00 22 iunie 2022|

Articolul prezintă succint evenimentul de la Muzeul Dunării de Jos din Călărași, anume Expoziția „CONFESIUNI- ECATERINA STEURER și DRAGOȘ-RADU POPESCU-COMANA DESEN ȘI PICTURĂ” deschisă în perioada 6 iunie -23 iunie 2022 și cartea „despre pictorița ECATERINA STEURER... Cati și Fifi. Confesiuni●g1" de Dragoș-Radu Popescu-Comana, lansată la vernisajul din 6 iunie 2022, parte integrantă a proiectului curatoriat de Marilena Dumitriu.