Kafka – o maieutică a contrariilor (I)

De | 2019-06-25T20:26:39+00:00 25 iunie 2019|

Castelul de Franz Kafka este pilduitor pentru zilele noastre pentru că libertatea lui K, eroul romanului, e falsă, cum e şi fericirea la care rîvneşte, pentru că ambele sînt roadele propriei imaginaţii. Viaţa se confruntă la tot pasul cu capcane fabricate în imaginaţie din materia primă a falsei înţelegeri.

Limba moldovenească, o himeră menită să-i dezbine pe români

De | 2019-03-25T14:27:32+00:00 22 martie 2019|

Existenţa limbii moldoveneşti în spaţiul de la est de Prut, ca limbă romanică diferită de limba română, este întreţinută de unele forţe conservatoare din Republica Moldova, care gîndesc că astfel procesul de reunificare a fostei Basarabii cu România poate fi stopat. Iar pentru aceasta realităţile istorice şi lingvistice sînt deformate, cînd nu sînt complet falsificate.

Reflecții despre cale și drum

De | 2019-03-22T23:06:48+00:00 22 martie 2019|

Rostirea este adesea rostuire, pentru că multe dintre cuvinte reflectă ceva din ființa acestui popor. Chiar și atunci când se află în raport de sinonimie, unele spun mai multe decât altele. Mă voi opri în acest articol asupra diferenței dintre drum și cale. Există, desigur, multe contexte în care putem pune semn de egalitate între termeni, dar, la o luminare atentă a sensurilor, descoperim modulațiile diferite ale cuvântului cale. Calea înseamnă mult mai mult și mult mai multe decât drumul.

Bunavestire

De | 2019-03-25T11:08:06+00:00 22 martie 2019|

Vă reamintim faptul că 8 martie este ziua internațională dar laică a femeii. Ca să nu ne smintim și să învățăm importanța ce se cuvine să o dăm realelor sărbători ale sufletului, să ne reamintim și cu această ocazie de Bunăvestire - adevărata zi a femeii. Fiți și rămîneți binecuvîntate!

Lacrimile româncei, podina neamului românesc

De | 2019-03-27T17:04:39+00:00 22 martie 2019|

Ele, femeile erau cele ce țineau frîiele gospodăriei, ele erau cele ce știau cel mai bine rîndul obiceiurilor și a tradițiilor. Ele, bunicile, mamele, mătușile au semănat cînepa, au melițat-o și au tors-o! Și tot ele au ținut frâiele familiei, au tras hățurile când bărbații au călcat pe de lături și au știut să ierte. Lacrimele lor de durere au fost mai multe decît cele de bucurie! Au fost și vor rămîne podina neamului românesc.

Ștergarul zărăndean

De | 2019-03-25T11:05:23+00:00 22 martie 2019|

Ștergarul are o istorie foarte veche. Am putea spune că el a apărut în istorie odată cu primele țesături realizate de om. Primul său rol probabil că a fost cel ritual, decorativ și artistic și abia apoi cel utilitar.

Victor Ravini – Miorița, izvorul nemuririi

De | 2019-03-22T22:37:06+00:00 22 martie 2019|

Pornind de la mit și religie ca una dintre etapele ”evoluției spirituale a omenirii”, așa cum susține Frazer, Ravini demonstrează în monografia sa, că în Miorița este vorba de un ritual religios, un ritual în care ciobanul ”ortoman” este supus unui sacrificiu.

Crâmpeie din viața poetului George Bacovia

De | 2019-03-22T22:27:50+00:00 22 martie 2019|

Sursa inspirației poetului Bacovia se află în poveștile copilăriei spuse de bunica dinspre tată, în dramele de familie despre care s-a vorbit mai puțin sau deloc, în lucruri banale în aparență dar care pentru poet au reprezentat izvorul de apă vie de la care a știut să-ți astâmpere setea de frumos.

Vivandierele în Armata Română. Primul serviciu feminin în armată

De | 2019-03-22T22:15:22+00:00 22 martie 2019|

Articolul prezintă instituția vivandierelor, de scurtă durată în Armata Română, existentă între 1861 și 1867. Aceste angajate ale armatei aveau atribuții logistice pe lângă companiile în care soții lor își executau serviciul. Ele erau salariate, primeau drept de locuință în cazarmă și o normă de hrană și lemne, atât pentru ele cât și pentru copiii lor.

Festivalul de Arte de la Câmpina – o deschidere generoasă de la discipoli la maeștri

De | 2019-03-25T11:01:29+00:00 22 martie 2019|

Festivalul de arte, Câmpina, Jud. Prahova, cursurile de măiestrie în muzică, arte vizuale, teatru și creație literară, în perioada 03-13 iulie 2019 și stagiunea de recitaluri lunare „Prologul festivalului”, desfășurată la Casa de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina, oferă tinerilor artiști posibilitatea afirmării talentului lor, iar publicului întâlnirea cu maeștri ai artei românești contemporane, toate având drept scop final redescoperirea valorilor culturale naționale.

Grigore Gr. Pupăză: dascăl de Țară

De | 2018-12-20T22:26:55+00:00 20 decembrie 2018|

Avem în față aspecte care încearcă să contureze personalitatea complexă a unui mare român – Grigore Pupăză, un pionier al simțirii românești din secolul XX, un patriot și, foarte important, un adevărat strămoș al generațiilor viitoare de români.

Simpozionul internațional „ȘTEFAN ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“. Drobeta-Turnu Severin – 13 octombrie 2018

De | 2019-01-06T13:34:25+00:00 20 decembrie 2018|

Sub titlul articolului se face o informare asupra lucrărilor Simpozionului „Ștefan Odobleja Eternitate la timpul prezent” – desfășurat la Drobeta-Turnu Severin pe 13 octombrie 2018. Ideea de bază care s-a desprins din cele discutate a fost cea sugerată de către acad. Alexandru Surdu și anume de reluare neîntârziată a studiului manuscriselor lui Ștefan Odobleja de la Arhivele naționale Mehedinți, sens în care s-a și realizat o vizită la fondul documentar personal aflat în păstrarea și administrarea acestei instituții.

Crucile de pomenire din piatră din judeţul Prahova, poartă către spiritualitatea, limba şi arta românească medievală

De | 2018-12-21T09:27:02+00:00 20 decembrie 2018|

Un recent proiect de luare în evidenţă şi de documentare a crucilor de pomenire din piatră şi a monumentelor de eroi din Primul Război Mondial din judeţul Prahova aduce în atenţia publicului larg din România categorii de patrimoniu cultural cel mai adesea ignorate. Mai ales vechile cruci de piatră, depozitare greu descifrabile ale unor informaţii preţioase despre spiritualitatea, istoria, arta şi cultura românilor înainte de epoca industrială, sunt astăzi în pericol, deşi ar putea reprezenta o poartă importantă către cunoaşterea trecutului de către generaţiile de astăzi.

Sărbătoarea recoltei la Bobohalma

De | 2018-12-21T18:48:46+00:00 20 decembrie 2018|

Din când în când, ieșim din sfera cotidianului prin sărbătoare. Un asemenea eveniment este, pentru noi, „SĂRBĂTOAREA RECOLTEI“. Au participat şi tineri, şi vârstnici, care au lăsat, pentru câteva ore, deoparte problemele cotidiene ce ne-mpovărează viața, făcând loc bucuriei, veseliei şi mândriei de a regăsi rădăcinile, dovedind tuturor celor prezenți, fii ai satului sau lătureni, că dragul lor sat, deşi s-a mai modernizat puțin, totuşi păstrează tradiții sau doresc să le reînvie.

La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, păstrarea și cunoașterea zestrei imateriale este un obiectiv pentru membrii Colegiului Studențesc de Performanță Academică

De | 2018-12-20T15:30:55+00:00 20 decembrie 2018|

Ocazionate de centenar, lansarea volumului omagial Primul Război Mondial în memoria românilor din Sebeș, de Mihai-Octavian Groza și spectacolul Ansamblului de Jocuri și Obiceiuri al Colegiului Studențesc de Performanță Academică și al invitaților au avut loc la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Tot aici centenarul Marii Uniri a prilejuit spectacole folclorice cu Ansamblul de Jocuri și Obiceiuri al Colegiului Studențesc de Performanță Academică. Fiecare spectacol a fost organizat de instructorul-coregraf Mircea Cenan și de coordonatorul artistic Vlad Al. Toma. Scopul major al acestui ansamblu este culturalizarea folclorică și etnologică a publicului spectator.

Expoziție SAT ȘI SOCIETATE: 1918 – 2018

De | 2018-12-21T09:34:03+00:00 20 decembrie 2018|

Expoziția de față este o punte socială și temporală, cu elemente simbolice dar definitorii pentru asumarea unei tipologii – Civilizația sătească.Trei regiuni istorice: Oltenia, Maramureș, Bucovina, reprezentate prin patrimoniul a trei muzee: Tg-Jiu, Baia – Mare și Iași sunt un exemplu al unității identitare. Aceasta provine dintr-un fond străvechi, fiind perpetuată prin satul tradițional și instituțiile sale.

Să vorbim Ca pă la noi, cu poeta Ileana Cornelia Neaga

De | 2018-12-19T23:15:13+00:00 19 decembrie 2018|

Ultimul volum al Ilenei Cornelia Neaga intitulat Ca pă la noi, poate fi considerat un dicționar de regionalisme specifice graiului crișean, dar, la fel de bine poate fi definit ca o lucrare monografică cu temă etnofolclorică, în versuri. Chiar dacă termenul de monografie pare mult forțat aici, volumul Corneliei în care ne sunt prezentate în versuri cu mult har, toate obiceiurile satului de peste an, superstițiile și credințele, clăcile și șezătorile, lucrările agricole sau de prelucrare a cânepii și a lânii, relațiile sociale din lumea satului și întreaga sa atmosferă, mai bine și mai pe înțelesul tuturor, decât ar fi făcut-o un studiu de specialitate.