Un roman de tinerețe al lui Nicolae Rusu: Totul se repetă

De | 2018-12-22T13:40:24+00:00 19 decembrie 2018|

Nicolae Rusu este un prozator contemporan autor al romanelor Șobolaniada, Pușlamielul etc. Totul de repetă este scris în perioada 1884-1985 și publicat în 1988 în grafia rusească. Ediția de față este prima în grafie românească. Temele romanului sînt curgerea timpului și ciclicitatea existenței umane, iubirea, munca în regimul totalitarist, setea de împlinire prin cunoaștere.

Homo sovieticus modernizat: Pușlamielul!

De | 2018-12-19T22:34:04+00:00 19 decembrie 2018|

Pușlamielul are valoarea unui roman-avertisment. Ștefan Fânaru este, în esență, un personaj tragic. Prin el, Nicole Rusu ilustrează dureros-veridic un faliment existențial, anume al „omului nou sovietic“.

HORA-CENTENAR

De | 2018-12-19T22:25:30+00:00 19 decembrie 2018|

Trăim momente de înaltă simţire românească, de bucurie şi împlinire. Am construit pentru Sărbătoarea României prin trudă și recunoştinţă un fragment monumental din obârşia noastră milenară.

Din elita muzeologiei românești – Anton Badea

De | 2018-12-19T22:05:01+00:00 19 decembrie 2018|

Anton Badea a fost o viață întreagă un reprezentant important al elitei muzeologiei românești, un deschizător de drumuri, un cercetător desăvârșit. În 1960 înființează Muzeul Etnografic din Reghin. Depune o muncă titanică și migăloasă pentru identificarea creațiilor populare de pe Valea Gurghiului, Valea Mureșului, Câmpia Transilvaniei, Valea Luțului. Datorită tenacității sale, reușește să adune o colecție impresionantă obiecte muzeale, diapozitive, filme fotografice, filme documentare.

Cinci zile din Festivalul Internaţional al Teatrelor Dunărene din Giurgiu, FITeD 2018

De | 2018-12-19T21:51:04+00:00 19 decembrie 2018|

Teatrul „Tudor Vianu“ a înconjurat spectacolele de teatru cu recitaluri de muzică clasică, expoziţii de pictură sau documentare şi cu lansări de carte. Alături de teatrul din Giurgiu au urcat pe scenă teatre din Tulcea, Budapesta, Novi Sad, Virovitica şi Zadar, Ruse şi Bratislava. Regizorul veneţian Michele Casarin a montat Asediul Veneţiei, după A. Camus (Etat de Siege). Teatrul „Jean Bart“ din Tulcea a adus în fața publicului Angajare de Clovn de Matei Vişniec în regia lui Aurel Palade. Teatrul „Spirit“ din Budapesta a prezintat Tot atunci, anul viitor, o comedie romantică de Bernard Slade, în regia lui Andrea Sztárek. Teatrul „Mladih“ din Novi Sad a prezentat spectacolul Evgheni Oneghin, după romanul lui Pușkin. Teatrul Dramatic din Virovitica şi Teatrul de Păpuşi din Zadar a pus în scenă Kashtanka, după nuvela cu acelaşi nume a lui A. P. Cehov. Teatrul „Sava Ognjanov“ din Ruse a reprezentat Regatul Femeilor. Compania Debris din Bratislava a prezentat fantezia slovacă WOW. FITeD 2018 a fost o reușită.

GÂNDURI… RÂNDURI DESPRE „DOR DE CÂNTEC ROMÂNESC”

De | 2018-12-19T21:36:11+00:00 19 decembrie 2018|

Unul dintre motivele pentru care am ales meseria de profesori este că ne place spectacolul tinereții. Fiecare întâlnire cu elevii trezește în noi un optimism care contrapunctează ceea ce auzim zilnic: nimic nu merge, e din ce în ce mai rău, generațiile de astăzi sunt cum sunt... Se deschid, prin intermediul lor, ferestre spre frumos, spre lumina din noi, spre armonia din lucruri prin cele cinci secţiuni ale concursului „Vrei să fii... meloman?”: ferestre spre frumuseţea sufletului tânăr, spre arta plastică, mânuirea discursului filmic sau spre creaţia literară. Individual sau pe echipe, tinerii aceştia au dovedit că, atunci când fac ceva din pasiune, stârnesc mirare, o frumoasă mirare. Privind în jur, îi vezi pe copiii aceştia nu mai înalţi decât o floare, îi măsori şi prin raportare la visurile lor şi îţi zâmbeşte sufletul de fericire, pentru că ei vor să fie şi sunt melomani. Ce au de câştigat? Multe! Îşi zidesc fiinţa în armonie, paşii lor sunt mai siguri, ochii lor ne dezvăluie un alt orizont.

CENTENAR 2018. Artele vizuale între rațiune și emoție

De | 2018-12-19T20:45:21+00:00 19 decembrie 2018|

Aniversarea Centenarului a generat, printre multe altele, o frumoasă revenire la valorificarea tradițiilor artistice românești, la regăsirea identității naționale prin cultură. În acest sens, se înscrie și proiectul expozițional care grupează creații artistice contemporane sub titlul generic Centenar, cu intenția declarată de a aduce un omagiu Expoziției artiștilor mobilizați de la Iași, 1918. Organizat în luna ianuarie la Iași, Salonul omagial a ajuns în luna decembrie la Onești, pentru a atinge și legendara linie de rezistență a frontului de pe Valea Oituzului, din timpul Primului Război Mondial. Expun artiștii: Simona Amitroaie, Radu Carnariu, Ovidiu Ciumașu, Angela Crenganiș, Dumitru Cristescu, Constantin Crengăniș, Miea Grivincă, Carmen Gîtlan, Gheorghe Gheorghiță – Vornicu, Teodor Hașegan, Valentin Meiu, Elena Mihăilă, Mihaela Panait, Ovidiu Sabie, Doina Tudor, Vicențiu Vânău.

De-a v-ați ascunselea

De | 2018-12-22T09:33:57+00:00 19 decembrie 2018|

Articolul tratează două dintre datinile prin care se încearcă, în tradiția populară românească, păcălirea morții. Cu largă răspândire (Bucovina, Transilvania, Muntenia, satele românești din Macedonia), vânzarea copilului se înscrie în rândul ceremonialelor precreștine. Legarea unei frății de cruce este o altă datină care presupune schimbarea norocului unui copil ce pare să aibă un traseu existențial nefavorabil.

Înștiințare

De | 2018-12-21T00:25:46+00:00 2 octombrie 2018|

Ne-am străduit și am reușit ca din 14 septembrie 2014, Înălțarea Sfintei Cruci și data apariției primului număr al Revistei de lingvistică și cultură românească, secțiunea de Lingvistică să prezinte în mod riguros, științific, sistematic, o cantitate foarte mare de informații specifice și necesare cu privire la adevărata origine a limbii române și, prin urmare, cu privire la adevărata origine a noastră ca neam. Întru respectul adevărului nealterat față de limba română, adevăr fără de care nu există cultură națională,  am reușit să nici nu avem nevoie să demontăm teoriile lingvistice existente care, deși promovate și astăzi inclusiv de Academia Română, [...]

Sub protecția Maicii Domnului

De | 2018-10-01T17:10:00+00:00 1 octombrie 2018|

În plină apocalipsă, lucru care ne afectează vizibil din toate punctele de vedere, Baia Sprie primește și găzduiește public din august anul curent o rugăciune în piatră – statuia Sfintei Fecioare Maria, ocrotitoarea orașului.

Opera Brașov o cinstește în fiecare an pe Maica Domnului, ocrotitoarea orașului

De | 2018-10-01T17:02:53+00:00 1 octombrie 2018|

A devenit o tradiție ca Opera Brașov să dedice Sfintei Fecioare Maria un spectacol extraordinar, desfășurat în peisajul mirific al istoricei Piețe a Sfatului, înainte de începutul fiecărei stagiuni artistice. Toți cei ai Operei brașovene, împreună, cu mult talent, dăruire și dragoste, și-au adus ofranda lor artistică în chip rugăciune închinată Maicii Domnului, Cea care ne veghează zi de zi alături de Fiul Său.

Zilele Limbii Române la Casa Artelor „Dinu Lipatti”

De | 2018-10-01T16:54:57+00:00 1 octombrie 2018|

La Casa Artelor „Dinu Lipatti“ din București în perioada 31 gustar – 2 răpciune 2018 au avut loc manifestări cultural-artistice dedicate sărbătoririi limbii române. Criticul Alex. Ștefănescu și Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga au fost invitații celei de-a doua zile.

De la război la Pacea Marii Uniri

De | 2018-10-04T21:13:21+00:00 1 octombrie 2018|

Orice efort de reconectare la marile momente ale istoriei neamului nostru are valoare doar dacă ține seama de adevărurile acestor momente. La cota 1621,5 m în Pasul Vîlcan, adevărul este simplu, necenzurat, bine plasat în marele tablou al construcției României moderne. Adevăr încremenit în timp și dat tuturor, prin Memorialul Eroilor Primului Război Mondial ridicat înspre amintire, recunoștință și veghe eternă.

“Cine suntem și cum am ajuns aici: ADN și noua știință despre trecutul omului”. Geneticianul David Reich confirmă ipotezele Marijei Gimbutas

De | 2018-10-04T21:14:45+00:00 1 octombrie 2018|

Noile descoperiri în tehnologia analizelor genetice pe oase aparținând civilizațiilor preistorice pot clarifica etape în dezvoltarea civilizației umane, pot trasa migrații și invazii pe care arheologii sau lingviștii pot doar să le presupună, pot confirma sau nega ipoteze emise de cercetărori, cum ar fi Marija Gimbutas și teoria invaziei kurganelor. Autorul David Reich, professor la universotatea Harvard din Statele Unite, a publicat recent un studiu dedicat geneticii contemporane și importanța ei în înțelegerea istoriei speciei umane, studiu care face obiectul prezentei recenzii.

Momârlanii, gazde bune!

De | 2018-10-02T14:21:10+00:00 1 octombrie 2018|

În „țara momârlanilor” din estul Văii Jiului, mai exact în orașul Petrila, județul Hunedoara, frumusețea și sensibilitatea locurilor se îmbină cu tradiția și cultura locală, venite încă din cele mai vechi timpuri, de la dacii liberi după unele scrieri, confirmată prin însăși existența momârlanilor până în zilele noastre. "Junii Petrileni” sunt astăzi o veritabilă carte de vizită, nu doar a Petrilei, ci a întregii Văi a Jiului, păstrători ai tradițiilor și culegători de folclor în valea dintre munții Șurean, Parâng și Retezat. Festivalul concurs de folclor de la Petrila, "Momârlanii gazde bune!", este un omagiu adus culturii, folclorului autentic de pe întreg cuprinsul României, prin amploarea și pregătirea de care dau dovadă concurenții - fie că vorbim de soliști, instrumentiști sau ansambluri folclorice.

Tradițiile românești, o regăsire a eului și cînepa

De | 2018-10-05T18:33:57+00:00 1 octombrie 2018|

Nu pot spune despre mine că sunt nostalgică, ci mai degrabă entuziastă. Am găsit o modalitate de a arăta oamenilor de azi că valorile țărănești sunt autentice și demne de urmat: am realizat un muzeu. L-am ridicat sub forma unei case țărănești, chiar în gospodăria mea. Mi-au fost alături familia și câțiva prieteni. Construcția lui a durat trei ani. Cum intri pe poartă, te întâmpină o căsuță spoită în albastru, cu târnaț și mușcate roșii. I-am pus numele, după cum mi-a sugerat mătușa mea, ,,Școala bunicii”, gândindu-ne că tinerii și copiii vor avea ce învăța de aici. Ușa ei este deschisă tuturor.

Școala de la Vinerea – Școala lui Moș Herlea

De | 2018-10-01T13:06:34+00:00 1 octombrie 2018|

Pentru cei interesaţi să afle povestea şcolii, aceasta începe cu mult timp în urmă în vremuri grele, de mare încercare pentru satul Vinerea, pentru Ardeal dar şi pentru poporul român. După cum se arată în documentele vremii, locul pe care s-a construit şcoala a fost donat de către Moş Nicolae Herlea Memorandistul în beneficiul copiilor din satul Vinerea.