Cugiria – țara din sufletul nostru

De | 2022-12-16T23:46:55+00:00 16 decembrie 2022|

Textul vrea să atragă atenția asupra multor locuri neștiute din țara noastră, adevărate guri de rai, dar care nu fac parte din trasee turistice din varii motive, cel mai important fiind lipsa publicității. Nefiind promovat, Cugirul este o oază de verdeață, un bazin de liniște, un loc de tihnă și de admirație. Poate că așa trebuie să rămână... Totuși, când îmi ridic privirea spre ulii care rotesc pe cerul siniliu, netulburați, eterni, când aud caii mărginenilor țăcănind pe asfalt, trecând spre piață cu desagi încărcați cu brânză și mere, nu pot să nu strig: Vizitați Cugiria!!!

NICOLAE BĂLCESCU – IZVORUL DE ISTORIE ȘI LIMBĂ ROMÂNEASCĂ – Comentarii pe marginea studiului eminescian „Bălcescu şi urmaşii lui“ –

De | 2022-12-16T23:39:51+00:00 16 decembrie 2022|

În ziarul „Timpul“, din 24 Noiembrie 1877, Mihai Eminescu a publicat studiul Bălcescu şi urmaşii lui, vestind publicului românesc că peste două zile urma să apară Istoria lui Mihai-Vodă-Viteazul de Nicolae Bălcescu. El a făcut o caracterizare a omului şi a operei sale, referindu-se la modul în care au evoluat limba românească şi mentalitatea românească vreme de aproape trei decenii, de la tumultuoasa revoluţie paşoptistă la momentul războiului de Independență din 1877.

ROMANA – Un dans de societate din Transilvania secolului al XIX-lea

De | 2022-12-16T23:32:19+00:00 16 decembrie 2022|

Odată cu apariția dansurilor europene inspirate din dansurile populare, dorinţa intelectualilor din Transilvania a fost să impună un dans care să constituie echivalentul naţional al dansurilor aflate la modă. În scopul trezirii dragostei către folclorul românesc, Iacob Mureşianu (1812-1887) a compus în toamna anului 1849, elegantul dans de salon ROMANA. Dansul adapta sub o formă avansată, figurile coregrafice ale unor jocuri populare româneşti: Ardeleana, Haţegana, jocul bănăţean Pe picior, Învârtita şi Braşoveanca. ROMANA s-a dansat la balurile, seratele şi petrecerile româneşti din Transilvania, Maramureş, Banat, Crişana, precum și la balurile studenţimii române din Budapesta şi Viena, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Studiul Boierilor din satul Veneția de Jos (Țara Făgărașului) – Partea 2

De | 2022-12-18T13:49:47+00:00 16 decembrie 2022|

Depresiunea Țării Făgărașului este menționată mai întâi într-o diplomă a regelui ungar Andrei II emisă în anul 1222, diplomă prin care scutește pe cavalerii teutoni așezați în Țara Bârsei de orice vamă când trec prin țara secuilor și țara românilor. În anul următor, 1223, o parte din teritoriul Țării Făgărașului, este donat de același rege maghiar, Mânăstirii Cârța, pământ retras autorității juridice a locuitorilor săi români.

Pomii de Crăciun din zona Codrului

De | 2022-12-16T23:18:05+00:00 16 decembrie 2022|

Pomii de Crăciun din zona etnografică Codru sunt unici și nu reprezintă un brad, așa cum suntem cu toții obișnuiți. Codrenii au acceptat cu mare dificultate ideea aducerii în apropierea gospodăriei a bradului din pădure, și cu atât mai puțin așezarea acestuia în casă cu ocazia sărbătorii Crăciunului. Ei au asociat dintotdeauna bradul cu necazul, cu moarte, cu lucrul rău și nicidecum cu bucuria Nașterii Domnului. Această zonă este recunoscută pentru modalitatea deosebită de confecționare a pomilor de Crăciun și a materialelor folosite, femeile demonstrându-și măiestria, priceperea și ingeniozitatea tocmai prin faptul că își confecționau pomii de Crăciun din tot ceea ce aveau la îndemână. Astfel, în zona Codrului întâlnim: Pomi din boabe de fasole, Pomii din scai, Pomii pe lampă, Pomii din floricele de porumb, Pomii din paie de grâu sau secară ș.a. Materialele alese pentru confecționarea pomilor nu erau alese la întâmplare, ci ținându-se cont de însemnătatea pe care aceste elemente o aveau în mentalitatea tradițională.

La Bătrâna, în Ținutul Pădurenilor

De | 2022-12-16T23:12:49+00:00 16 decembrie 2022|

Într-o zi mohorâtă și târzie de toamnă, care încă mai păstra în natură o bună parte din culorile explozive și variate pe care toamna le aduce de obicei în alaiul său, am ajuns într-unul din satele izolate ale Ținutului Pădurenilor, și anume, Bătrâna. Aceste sate sunt așezate pe culmea Munților Poiana Ruscă. Pentru a ajunge la ele, urci pe văi lungi împresurate de păduri, apoi în serpentine printre fânețe și pășuni întinse. În jurul gospodăriilor, sus pe culme, sunt parcelele cultivate cu cereale, cartofi, legume și zarzavaturi. De aceea, drumul de intrare în sat este închis cu poartă de lemn, pentru ca animalele care pasc pe clinele dealurilor mai jos de sat, să nu intre în culturile aflate în vatra satului de pe culme. Datorită izolării și a unui respect aparte pentru străbuni, și-au păstrat tradițiile și costumul popular cu un aspect unic în peisajul artei populare românești.

Sunetul uitat al unui secol

De | 2022-12-28T13:57:21+00:00 16 decembrie 2022|

Numele proiectului e simplu şi sugestiv: „Muzici şi litografii din secolele XIX şi XX”...El a fost dezvoltat de „Centrul de Studii asupra Muzicilor Secolului 19” (în continuare-CSMSN) şi a fost conceput şi coordonat de pianista Karina Şabac, realizat în mare parte prin implicarea sa directă în descoperirea recentă a unei mari colecţii de partituri vechi, editarea unui CD cu înregistrări pe un pian istoric Streicher 1870 la Viena şi pe pian modern Steinway Spirio 2018 la Bucureşti, editarea unui album bilingv cu analize istorice, estetice şi prezentări ale industriei muzicale din perioada legată de apariţia acelor partituri, totul încheindu-se rotund cu o expoziţie unicat de litografii la Pelişor şi un concert cameral cu piese pentru pian ale secolului XIX şi începutului de secol XX, unele în premieră absolută.

Imaginea lui Avram Iancu (1824-1872) în memorialistica revoluționară

De | 2022-12-16T22:27:43+00:00 16 decembrie 2022|

Încă din timpul revoluției pașoptiste Avram Iancu a fost marea și inegalabila personalitate, omul care a întruchipat aspirațiile națiunii române din Transilvania. În scurt timp din conducător al moților a ajuns să fie eroul națiunii și chiar un personaj legendar. Până în prezent, la 150 de ani de la moartea sa, Avram Iancu rămâne cel mai de seamă dintre conducătorii pașopțiști, personalitate exemplară care prin elocința sa a dinamizat conștiința mulțimilor. Publicistica vremii este pur și simplu invadată de articole consacrate lui Avram Iancu și Revoluției de la 1848-1849.

Din nou despre originea limbii și a poporului român

De | 2022-12-16T22:22:27+00:00 16 decembrie 2022|

În acest articol aducem câteva dovezi noi, pe lângă cele deja abordate și în alte studii anterioare, cu privire la originea limbii și poporului român, precum și asupra altor limbi așa-zis romanice, cu precădere asupra limbii sarde. Articolul ia în considerare ipoteza că tribul Sharden aparținând popoarelor mării a dat toponimul Sardinia, iar limba iliro-traco-dacă din secolul 12, î.H. a influențat substanțial limba indo-europeană vorbită pe insulă, cele două limbi fiind oricum înrudite. Din toate datele prezentate în articol reiese că romanizarea nu a avut loc decât parțial în teritoriile cucerite de romani și de aceea denumirea de limbă romanică devine improprie. Având în vedere că limbile romanice se trag în ultimă instanță, din limba pelasgă, credem că acest adevăr trebuie restabilit prin înlocuirea treptată a denumirii de „limbă romanică”, cu „limbă pelasgică”.

Note despre lene

De | 2022-12-16T22:15:38+00:00 16 decembrie 2022|

Povestea lui Creangă despre condamnarea la spânzurătoare a leneșului ce refuză până și posmagii oferiți de o cucoană milostivă aduce în prim-plan o situație extremă. Astăzi, nici lenea nu mai e ceea ce a fost. Cuvântul și-a modulat sensurile, astfel încât reflectă și una dintre stările de inactivitate specifice timpului liber. În timpul tău liber, ai voie să fii, din când în când, leneș. Faptul în sine nu mai e perceput ca un păcat, ci e o bucurie simplă.

Reședințele regale de la Constanța

De | 2022-12-16T22:24:36+00:00 16 decembrie 2022|

Lucrarea de față prezintă succint istoria celor trei reședințe regale de la Constanța, care sunt astăzi clădiri-simbol ale orașului. Avem în vedere vechiul Palat Regal de la Constanța, devenit în 1924 sediul Curții de Apel Constanța (astăzi sediul Tribunalului), Pavilionul Regal din Portul Constanța , astăzi Muzeul Portului, precum și Palatul Regal de la Mamaia, clădire intrată în patrimoniul statului și care în perioada 2003-2022 s-a aflat în proprietate privată. Lucrarea de față este un scurt rezumat al volumului pe care l-am scris, Reședințele regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României, apărut la Editura Cetatea de Scaun în cursul anului 2022, chiar la câteva zile de la împlinirea a 95 de ani de la inaugurarea fostei reședințe regale de la Mamaia și aduce în discuție necesitatea prezervării și valorificării cultural-turistice a acestor clădiri-simbol ale orașului Constanța.

Un muzeu și un sculptor la țărm de mare. Ion Jalea

De | 2022-12-17T13:05:41+00:00 16 decembrie 2022|

Situat la malul mării, în apropierea falezei Cazinoului din Constanţa, MUZEUL ION JALEA este unul dintre puţinele edificii culturale din ţara noastră dedicate exclusiv sculpturii. Ion Jalea s-a născut pe 19 mai 1887 în Casimcea, Tulcea; legătura cu ţinuturile dobrogene este demonstrată nu numai prin moştenirea sa culturală, cât şi printr-o serie de portrete sau sculpturi de mici dimensiuni, în care trăsăturile, portul sau ocupaţiile locuitorilor se materializează în adevărate studii antropologice. Realizate în cele mai diverse materiale: gips, bronz, piatră sau marmură, ciclurile sale tematice includ scene alegorice, religioase sau mitologice, scene de război sau de muncă, nuduri, portrete, figuri de ţărani, culminând cu lucrările sale monumentale, toate trecute însă printr-un filtru personal ce ocoleşte facilul şi întâmplarea în favoarea unei forme clare, clasicizante.