Toponimul Ardeal nu este de origine maghiară, ci de origine indo-europeană

De | 2021-06-25T10:50:22+00:00 25 iunie 2021|

Multă vreme s-a crezut că toponimul Ardeal este de origine maghiară. În acest articol autorul face uz de principiile lingvisticii comparativ-istorice indo-europene moderne pe care le coroborează cu date istorice și demonstrează că toponimul Ardeal este cu mult mai vechi decât venirea maghiarilor în Panonia. Astfel maghiarul Erdely a apărut cu secole după venirea lor în regiune, fiind o creație prin etimologie populară care pe scurt înseamnă adaptarea formei Ardil „loc, ținut ridicat” atestată la jumătatea sec. X și adaptată la limba maghiară în care a devenit Erdely „dincolo de pădure”. Forma Ardil (Ardel) a pre-existat cu secole, poate milenii înainte de venirea ungurilor în regiune și stă la baza a ceea ce românii numesc azi Ardeal, iar ungurii Erdely.

Arthur – o moarte simbolică

De | 2021-06-25T10:45:23+00:00 25 iunie 2021|

Reperele mitologic-folclorice autohtone despre urs sînt argumente că originea acestui cuvînt românesc este traco-illirică. Uciderea ursului Arthur este simbolică. E necesară rugăciunea.

Note despre „frământare”

De | 2021-06-25T10:41:34+00:00 25 iunie 2021|

De la frământatul pâinii, la măcinarea interioară, cuvântul a străbătut cale lungă, modulându-și sensurile în funcție de context. Etimologii au stabilit sorgintea termenului în limba latină, fie din „fermentare”, fie din „fragmentare”. Rândurile următoare glosează pe marginea semnificațiilor verbului „a frământa”, fără a avea ambiția de stabili etimologia cuvântului.

Biserica Ortodoxă „Buna Vestire” din Tomnatecul de Sus

De | 2021-06-28T12:30:58+00:00 24 iunie 2021|

Biserica din Tomnatecul de Sus a fost construită probabil în anul 1805, după inscripția de pe clopotul mic: ”Laudă pe Dumnezeu la biserica de sus, în Tomnatic, 1805”. Un alt an apropiat îl găsim notat în pisania de pe peretele dintre pronaos și naos: ”Această biserică s-au zugrăvit de Vig Andrei din Abrud, 1807 și de Sabo Mihai, Câmpeni, 1807”. Probabil că biserica a fost ridicată cu câțiva ani înainte de a fi pictată, așa după cum ne-o confirmă și prezența ei în tabelele comisiei de catagrafiere Dosa, în care se menționează ridicarea unei biserici în ”Tomnatyek” în anul 1803. Deoarece la recensămintele din anii 1805, 1829-1831, în Tomnatic apare menționat doar un singur edificiu de cult, acesta ar fi cel din Tomnatecul de Sus, cu hramul Buna Vestire. Conform pisaniei din altarul bisericii Buna Vestire din Tomnatecul de Sus, în anul 1848 a avut loc o renovare a lăcașului de cult, înfrumusețându-se interiorul cu pictură nouă: ”În zilele înălțatului împărat Ferdinand, cinstit episcop de legea răsăriteană, Andrei Șaguna, protopop locului Iosif Bașa, paroh Ioan Draia. Pe cheltuielile obștii s-au zugrăvit această sfântă biserică de zugravul Selagescu Simeon de la Abrudbania și Moțoc Carol de la Brad, la anul Domnului 1848.” Din păcate, astăzi biserica a fost înconjurată de pădure, satul Tomnatecul de Sus, alături de multe alte sate din Zarandul de Munte, fiind părăsit.

Avatarurile unei biografii artistice

De | 2021-06-25T10:24:20+00:00 24 iunie 2021|

Tablourile lui Zamfir Dumitrescu, fie în ulei, pe carton, pe pânză sau litografiile lui sunt posesoarele unui gândiri coercitive, dar și ale unei gramatici plastice cum rar întâlnim. El a suprapus peste aceste noțiuni teoretice și practice conceptele la care se raporta ca om, amprentate de propria personalitate care nu și-a găsit ecoul în nici un fel de structură existențială.

Olăritul din Tansa – Iași

De | 2021-06-24T14:43:43+00:00 24 iunie 2021|

Tansa Iașilor a fost și rămâne una dintre importantele vetre meșteșugărești ale Moldovei de mijloc, remarcată prin numărul mare de meșteri: dogarii, rotarii, dulgherii, stolerii, pietrarii, fierarii, olarii erau cei ale căror produse aveau căutare în târgurile și iarmaroacele Moldovei interbelice, asigurând astfel supraviețuirea economică a localității, în contextul lipsei terenului arabil, ceea ce făcea aproape imposibilă practicarea agriculturii.

Ortodoxie și reformă în orașul Dej. Cazania lui Vaarlam carte de învățătură și ancoră a ortodoxiei în Transilvania, păstrată cu sfințenie în Muzeul Municipal din Dej

De | 2021-06-24T14:11:49+00:00 24 iunie 2021|

Principele Gheorghe Rákóczi I urmărea integrarea ortodoxiei ardelene în Biserica reformată maghiară. Totodată, a susținut ideea transformării episcopului ortodox de Alba Iulia într-un subordonat al ierarhului reformat. Calvinismul promovat de către principe nu a avut succes deoarece înalta ortodoxie românească a opus rezistenţă. Domnitorii români au susţinut ortodoxia Transilvaniei şi au patronat tipărirea unor cărţi pentru românii ardeleni. În anul 1643 a fost tipărită la Iaşi ,,Cartea românească de învăţătură la dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti şi la svănţi mari” cunoscută şi sub numele de Cazania lui Varlaam. Lucrarea a fost alcătuită şi îngrijită de Mitropolitul Varlaam în perioada domniei lui Vasile Lupu, fiind tipărită la Iaşi la Tipografia domnească deschisă la Biserica Trei Ierarhi. Scrisă în limba română dar cu alfabet chirilic. Exemplarul păstrat la Muzeul Municipal Dej provine din satul Cetan care în secolul al XVII-lea aparţinea oraşului Dej şi era locuit exclusiv de români.

Ioan Todea despre răscoala și revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan

De | 2021-07-04T12:48:56+00:00 24 iunie 2021|

Denumirea corectă pentru marile mișcări sociale din Transilvania conduse în 1874-1875 de Horea, Cloșca și Crișan este răscoală și revoluție. Ioan Todea argumentează pertinent caracterul acestor ample mișcări menite grăbirii dezrobirii naționale. Volumul de peste cinci sute cincizeci de pagini Transilvania – vatra neamului românesc. Horea – jertfa românilor ardeleni pentru țară, neam și credință în 1784-1785 propune un demers obiectiv, care este un omagiu adus precursorilor.

Farmecul discret al Bucureștiului

De | 2021-07-07T11:48:52+00:00 24 iunie 2021|

Vă propun pentru mai departe două episoade care au apărut prin februarie-martie pe facebook, postate sub titlul: PODUL CALIŢEI, ÎNTRE CHIVERNISEALĂ ŞI PRĂPĂD, cu istorii legate de Mahalaua Caliţei, cea din zona străzilor Uranus, Coşbuc şi începutului de Rahova pe unde e Piaţa de Flori. Episodul 1 În care aflăm despre cum dintr-o fabrică valoroasă au mai rămas astăzi doar ruine şi un palat, despre frumuseţea arhitecturii industriale interbelice şi încercarea spectaculoasă de a reda bucureştenilor un cartier şi despre destinul unui şir de clădiri din cărămidă roşie, care timp de un secol au găzduit doar instituţii de învăţământ. Episodul 2 În care aflăm poveştile cu doi italieni care l-au ajutat pe regele Carol I să pună Bucureştii pe harta Europei, despre o Academie de şvarţuri, de capuţinere şi de bârfeală, şi despre clădiri emblematice din cărămidă roşie pe care istoria le-a hotărât a găzdui mai bine de un secol şcoli cu dascăli eminenţi şi destine tragice ale unor tineri studenţi militari.