Treceți Prutul cu îndrăzneală

De

Un mesaj de suflet al ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului a fost rostit în data de 20 iulie cu prilejul hramului mănăstirii Izvorul Miron Româneşti din Arhiepiscopia Timişoarei, unde a participat şi un grup de fraţi români din Basarabia.

60 de ani de la reforma învăţământului în România

De

În ultimii 60 de ani învățămîntul a fost grav afectat. Au fost lichidate vârfuri profesionale din toate domeniile: învăţători, profesori, ingineri, avocaţi, preoţi, meşteşugari. Şocul primit în epoca „stalinistă” şi care în continuare a marcat puternic fiinţa românilor, explică reflexe nostalgice de nesiguranţă. Denigrarea preocupărilor intelectuale este azi la modă, aceasta după ce munca fizică a fost mereu slăvită prin educaţia primită. După 1989 au fost fabrici unde muncitorii au declarat că nu au nevoie de ingineri. Şcoala nu reuşeşte acum să convingă elevii să citească, să înveţe.

Mănăstirea ,,Izvorul Miron” – Româneşti

De

La 15 iulie 1911 dr. Elie Miron Cristea (fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe a României) a sosit la Făget pentru a sfinţi biserica din această localitate. Între 17 – 23 iulie a început o vizită canonică în eparhie, iar la 23 iulie a săvârşit liturghia în aer liber în faţa a 10.000 de credincioşi la Balta Caldă, aflată în actuala incintă a mănăstirii. Impresionaţi de acest eveniment, locuitorii din zonă au botezat izvorul de apă caldă în amintirea zilei şi a vizitei episcoplui cu numele de Izvorul Miron.

Capacitatea de a dărui Bucurie

De

Capacitatea de a trăi și transmite emoții benefice nu este la îndemîna oricui, cu atît mai vârtos în cazul interpreților de muzică populară românească. Fără capacitatea de a dărui Bucurie nu se poate realiza un act artistic benefic.

COLECŢII DISCOGRAFICE DE FOLCLOR

De

Viziunea discografică a lui C. Brăiloiu a constituit baza tuturor demersurilor ulterioare de editare discografică a folclorului. S-a inițiat seria discografică document intitulată „Colecția națională de folclor”, avînd ca obiectiv valorificarea celor mai vechi și prețioase documente conservate în arhiva Institutului de Etnografie și Folclor și elaborarea unor „replici” sonore pentru volumele „Colecției naționale de folclor”. Majoritatea discurilor valorifică tezaurul cules de C. Brăiloiu și echipa sa de colaboratori: Tiberiu Alexandru, Harry Brauner, Emilia Comișel. Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, realizează din 2011 seria discografică document Colecția de folclor a Bucovinei, ce aplică, utilizând mijloacele performante ale tehnicii actuale, metodologia de selecție și structurare repertorială consacrată în tradiția etnomuzicologică.

Scrisoare de suflet pentru un viitor românesc

De

Ansamblul artistic “Arcanul” este cel mai vechi ansamblu şi una dintre cele mai reprezentative formaţii artistice de amatori din Bucovina, cunoscut și peste hotare încă de la începutul secolului XX.

TRADIŢIA CUNUNII DE SECERIŞ LA MUZEUL AGRICULTURII SLOBOZIA

De

REZUMAT
Lucrarea prezintă câteva dintre acţiunile efectuate de Muzeul Agriculturii privind tradiţia cununii de seceriş şi semnificaţia acesteia pentru ţăranul român. Se acordă însemnătate ultimelor spice de grâu, acestea se păstrează până la etapa semănatului, căutând să se asigure continuitatea grâului în gospodărie şi pe ogor.

Uliţa românească şi autostrada europeană

De

Autorul trage un semnal de alarmă cu privire la dispariția tradițiilor și obiceiurilor tradiționale bistrițene dar nu numai, a meșteșugurilor specifice care au format și încă mai formează o bună parte a mărcii identitare românești și invită la participarea colectivă necesară susținerii existenței specificului românesc în viitor.

Cusutul ca faptă bună

De

Prima tabără de cusut ie din România a fost un episod pilot benefic, ce va fi continuat și cu copii și cu oameni mari! Pentru ca ia va deveni, fără semn de tăgadă, un brand de țară și va intra, curând, în patrimoniul UNESCO! De aceea are nevoie să fie apărată de kitsch și oportunism. Și, cine știe, poate, cândva, se va studia și la școală. Corect, așa cum a devenit ea în timp. Pentru că nu avem nimic mai de preț în ceea ce privește vestimentația, decât straiele autentice, din materiale naturale, lucrate în casă, unicate sau de serii mici, cuprinzând în ele toată istoria neamului ăstuia românesc și a întregului Univers.

Orchestra inginerilor „Petru Ghenghea” – un brand național al celor care fac muzică din pasiune

De

Un interesant Interviu care repune în lumină condițiile în care astăzi, se mai poate face artă din pură pasiune. Orchestra inginerilor este un asemenea exemplu de supraviețuire artistică pe parcursul a 60 de ani, pe care ansamblul i-a împlinit anul acesta. Aflăm, de asemenea date referitoare la înființarea Orchestrei Inginerilor, la inițiativa profesorului Petru Ghenghea, care i-a fost mentor și dirijor timp de peste patru decenii. Întâlnim nume prestigioase ale artei interpretative românești care au girat prin prezența lor , ca soliști, calitatea demersului artistic al orchestrei , de-a lungul anilor, ca și numeroase prezențe ale soliștilor și dirijorilor străini care artiștii-ingineri români au colaborat.

Teatrul de amatori ca formă de bine

De

Articolul de față vrea să constituie o prezentare succintă a unei mișcări culturale locale văzută din perspectiva autorului. Am încercat să creionez pe scurt starea de spirit care generează o astfel de mișcare, să prezint câteva dintre trăirile pe care le găsești la membrii grupului, create de viața în grupul respectiv și de evenimentele culturale la care participă ca grup. Am vrut, de asemenea, să fixez locul pe care spectacolul în sine îl poate avea în viața culturală a urbei și să scot în evidență efectul benefic pe care îl are, atât pentru spectatori, cât și pentru actorii implicați în realizarea spectacolelor.

Noul spectacol al Companiei „Civic Act”, București

De

Compania „Civic Art”, București, a pregătit un nou spectacol creștin dedicat Sf. Antim Ivireanu. Reprezentația din 21 iunie 2016 desfășurată în sala Centrului Național de Artă „Tinerimea Română“ s-a bucurat de un binemeritat succes.

Ora 25: o capodoperă pentru mileniul patru

De

Pr. Constantin Virgil Gheorghiu rămîne încă un nume pe nedrept umbrit al literaturii europene, deși romanul său Ora 25, apărut în limba franceză în 1949 și tradus în treizeci de limbi ale lumii este valoric situabil pe același palier cu 1984, romanul vizionar al lui G. Orwell. Mesajul e creștin, bazat pe experiența traumatică a autorului – vinovat fără vină – fiind victimă a unor legi aparținînd unor regimuri pseudo-democratice. Eroul romanului, Johann Moritz, secondat de un alter-ego literar al autorului, Traian Korugă, ca și preotul Alexandru Korugă pot fi înscriși în galeria personajelor tragice neorealiste – replici moderne ale lui don Quijote.

Scurt istoric al ctitoriei brâncoveneşti Biserica Adormirea Maicii Domnului din urbea Râmnicului Sărat

De

Biserica Adormirea Maicii Domnului, din Râmnicu Sărat, jud. Buzău, fostă mănăstire, ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, în timpul domniei sale, împreună cu Mihail Cantacuzino Spătarul, este reprezentativă. Pictura este executată de Pârvu Mutu.

Oina și legătura acesteia cu învățământul românesc

De

Autorul subliniază importanța oinei, declarată sport național, de-a lungul existenței acesteia, dar mai ales din momentul în care Spiru Haret a reintrodus-o în sistemul românesc de educație – o faptă bună cu efecte benefice peste ani.

LEGENDE DESPRE PODUL LUI DUMNEZEU (PONOARELE – MEHEDINȚI)

De

Aşezatã în Platoul Mehedinţi, care ″în ansamblul carstic al României ocupã un loc cu totul aparte prin bogăţia nemaintâlnită, varietatea şi amploarea fenomenelor carstice″, după cum afirmă profesorul şi cercetătorul Cristian Goran, Ponoarele dispune de un mare potenţial turistic, poate printre puţinele zone care, într-un spaţiu atât de restrâns, pot oferi vederii unicate. Relieful Ponoarelor […]

Darul lui Dumnezeu de la valoarea materială la perspectiva existenţei veşnice

De

În data de 26 iunie 2016 Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a inaugurat Muzeul Monetăriei Naţionale de la Tismana. La eveniment a fost prezent excelenţa sa Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale, care a primit din partea Părintelui Mitropolit Ordinul „Sfântul Nicodim”, Clasa I. Prin concretizarea acestui proiect, în care şi-au dat mâna cele două instituţii, Biserica şi BNR, s-a marcat un importatn monet din istoria neamului nostru. Legătura dintre bunurile pământeşti şi perspectiva existenţei veşnice a fost socotită dintotdeauna darul şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Pentru cei ce-şi agonisesc comori în ceruri, aşezând încă din viaţa pământească milostenia şi fapta bună la temelia acestei zidiri, Mântuitorul Hristos a rânduit o pedagogie cu totul aparte. Exemplul desăvârşit în cazul nostru este Sfântul Nicodim de la Tismana, păzitorul unei „moşteniri nefăcute de mână”. Aceaste învăţături şi pilde au fost, sunt şi vor fi folositoare tuturor iubitorilor de Biserică, de neam şi de ţară.

Editorial 9

De

Lucian Mihai Marin

DESPRE ETIMOLOGIA ‘ETNONIMULUI’ GEBALIEH DAT TRACO-ILIRILOR DE LA SFÂNTA ECATERINA

De

Noi românii știm foarte puțin despre istoria noastră adevărată. Acest articol aduce în prim plan un fragment de istorie românească din secolul VI AD. Originea tracică a lui a împăraților Iustin I și a lui Iustinian este puțin cunoscută, dar și mai puțin discutată de isotriografia românească. Cu toate acestea există un interes crescând legat de beduinii de la Sfânta Ecaterina numiți Gebalieh, dar situația trebuie prezentată în toată complexitatea ei. În acest articol am încerat să elucidăm, între altele, și etimologia denumirii de Gebalieh. Este un cuvânt de origine arabă care derivă de la gebel ‘munte’.

STRATURI DE CULTURĂ, STRATURI DE LIMBĂ

De

Lexicul românesc actual aduce mărturii pentru schimbările prin care cultura românească a trecut de-a lungul timpului, alături de nume nou apărute păstrîndu-se, nu de puţine ori, numele vechi, cu aceeaşi semnificaţie sau cu semnificaţii diferite.

Cîteva observații etimologice

De

În volumul Restaurarea „sanctuarului“ limbii române. Lingvistică și istorie, Aurelia Bălan-Mihailovici propune, între altele, analizarea terminologiei referitoare la conceptul de proprietate în perioada medievală românească, întemeindu-se pe o bibliografie impresionantă. Intrigat, ca filolog, de mentalitatea autorilor dicționarelor românești de a căuta etimoane în limbile vorbite de populațiile stabilite, de-a lungul veacurilor, în jurul spațiilor locuite […]

Note despre cuvântul ,,mătrice”

De

În acest studiu ne propunem să analizăm, din perspective multiple (lingvistice, mitologice, religioase etc.), cuvântul ,,mătrice”şi variantele acestuia. Fără a avea pretenţia de a epuiza subiectul, vom avea în vedere următoarele aspecte: consemnări ale termenului în lucrările lexicografice, utilizări în textele biblice, ocurenţa în literatura populară, etimologii – convergenţe şi divergenţe. Atenţie deosebită vom acorda analizei cuvântului în cadrul descântecelor populare. Articolul se organizează în funcţie de aceste repere.

OBSERVAȚII ASUPRA ORIGINII ARTICOLULUI HOTĂRÂT ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI ÎN LIMBILE ROMANICE

De

Articolul hotărât (și nehotărăt) nu are o largă răspândire în limbile lumii. În cele ce urmează autorul face o scurtă prezentare a situației articolului hotărât în diferite limbi, acolo unde el există, ca apoi să prezinte formele articolului hotărât din limba traco-dacă așa cum apare în diverse situații pe plăcuțele de la Sinaia, fiind aproape identic cu cel din româna de azi. Faptul dovește că articolul din limba română provine din traco-dacă și el nu a apărut din lat. illo, illa așa cum s-a crezut până acum, mai ales că latina nu avea nicun fel de articol ca marea majoritate a limbilor globului.

Proiecţiile antropologice şi problema originii indoeuropenilor

De

Pornind cu o scurtă examinare a metodei şi noţiunilor antropologiei clasice, mi-am propus să înţeleg dacă şi în ce măsură proiecţiile antropologiei genetice contemporane pot facilita rezolvarea problemei originii indoeuropenilor, inclusiv a patriei lor primare. Există o cercetare esenţială, de vârf, în domeniu: aceea a lui Luigi Luca Cavalli-Sforza şi colaboratorilor săi. Ea a reuşit nu numai să pună la punct un set de instrumente proprii, dar şi să coroboreze mare parte din rezultatele sale cu ale arheologiei şi lingvisticii. Cea mai promiţătoare este modelarea cu ajutorul conceptului de «componente principale» (I, II, III etc.), ce pare să surprindă ordinea şi importanţa fluxurilor demice. În funcţie de distanţa genetică, se stabileşte o diagramă de tip «arbore» care relevă mai întâi o relaţie de profunzime a populaţiilor europene cu Laponii, primii diferenţiaţi dintr-o rădăcină comună. Urmează după câteva milenii desprinderea Sarzilor şi apoi, într-un tempo mai accelerat, a unor popoare IE (grecii, „iugoslavii”…) şi neIE (bascii, finlandezii…). O altă diagramă permite „vizualizarea” procesului care a individualizat pe Europeni în raport cu delimitarea Sarzilor şi cea a Berberilor. Din corelaţia lapono-sardă-europeană rezultă o cvasi-confirmare a ipotezei Gamkrelidze-Ivanov despre spaţiul originar al PIE, iar din cea sardo-berbero-europeană iese favorizată ipoteza lui Renfrew, însă cronologia presupusă de autorii lor apare inversată. În fine, Cavalli-Sforza şi colegii / elevii desenează o hartă a valului componentei principale III, prezumptiv fluxul Kurgan din teoria M. Gimbutas, dar nici o (nouă) schemă filogenetică nu-i corespunde.