Am tors și ne-am veselit până dimineață

 

,,În Țara Lăpușului în Suciu de Jos, se făceau șezători. Se adunau fete din sat și femei tinere și mai bătrâne la o casa, la casa la care gazda căşii avea tiară și nu putea merge cu ea.

 

1

 

Femeile în șezătoare torceau de urzeală păntru ţoluri, lână sau fuior de bătătură, îndrugau lână albă și neagră. Fetele când să găta culesu mălaiului puneau tiara de zădii cu dubdi și trasă cu alesături ca să le aivă gata la verjel.

Îmi aduc aminte ce frumos era cu douăzeci de ani în urmă, când era cânepă. Era cânepa de vară și apoi era cealaltă, de toamnă. Cânepa o culejeam, o făcem mănuși legate, tăiem rădăcinile de la cânepă pe un butuc de lemn. O mai legam o dată să fie mănuşa legată pe două locuri. La cânepa de toamnă erau fire și mai subțiri și mai groase. Care erau mai groase se numeau dulhani. Dulhanii se culejeau mai târziu în toamnă pentru că-i lăsam să se coacă pentru sămânța de anu viitor. Cânepa se punea în grădină câte trei, patru mănuși la o colibă să se uște. Când era uscată o duceam la balta la toptit, unde era apă mai stătătoare. Cânepa se așeza în baltă și se puneau pietre să nu să rădice. La toptit se ținea zece zile apoi se scotea și se ducea la râu și se spăla unde era apa mai iute, să se curețe mai bine. După ce o spălam, mănuță de mănuşă, o ducem acasă și o întindem pângă garduri să se uşte. Dupa ce să usca , de era soare, o meliţam cu meliţa și făcem fuioare. Fuiorul apoi să hecela prin hecelă. După hecelat avem mijlocele și câlți. Din fuior să ţesea pânza pentru haine mai de sărbătoare, fețe de masa, lipideauă, tindeauă. Din mijlocele, în urma torsului, se țeseau haine de purtat la lucru câmpului și în fiăcare zi câlții se torceau și se făcea pânză pentru saci, cenuşere care erau folosite la culesul mălaiului toamna. Cenuşeru îl legai la brâu în loc de șorţ.

Și noi acuma ne-am înțăles mai multe fete, femei mai tinere și mai bătânesă să facem șezătoare.

 

2

 

Ne-am dus la badea Dionisie Petrii, ceterașu satului să ne lase în șezătoare. El o zâs că ne lasă, da să-i toarcem două caiere de lână și să-i dăm o bărbânță de brânză. Caierele când le-om găta și-n băulaș ne-a lăsa. Cu cetera ne-a cânta, cu bădița oi juca până luni dimineața. În șezătoare o venit multe femei din sat: Lili a lui Moroșan, Victoria lui Ionu Fătului, Anuca Mariuții, Marie a lui Ionu Paraschi Mariuchii, Maria lui Lupuc, nora lui badea Dionisie, Anuca lui Ion din Plicoi, Anuca lui Chira și eu, Veronica lui Todoric.

 

3

 

Când de lucru ne-am apucat, bărbații în casă o intrat. Marcelu lui Ilie, Marinelu lui Tănase din Balta, Viorelu Țăpușii,  Tănasea lui Romanu Paladi și Mniculaie, fecioru lu badea Dionisie. Marcelu lui Ilie ne-o adus groștior de dibol. Io am dus plăcinte cu brânză de oaie și lapte prins de oaie. Marie, nora lui badea Dionisie ne-o făcut cocoși cu ciuru. Anuca Măriuții o adus mălai copt cu laopte de dibol. Tănasea lui Romanu Paladi o adus o cupă cu horincă de prune, de-ţi venea-n pahar o pune. Feciorii le-o adus la fete cujeici împistrite și fire să aibă la tors.

 

4

 

Am tors și ne-am veselit până dimineață când o cântat cocoșii, pă la patru.

65