Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți

 

În ultimele decenii, satul românesc tradițional s-a schimbat în mod semnificativ. Casele și bisericile întâlnite în lumea rurală reprezintă arcade peste timp, expresii unui mod de viața și a unor tradiții culturale aflate în pericol de dispariție.

arhitectura_traditionala1

 

Ideea proiectului Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți s-a născut din dorința de a aduce în atenția publicului larg valoarea identitară a construcțiilor tradiționale din Geoparcul Platoul Mehedinți și de a atrage atenția asupra fenomenului de degradare instalat.

arhitectura_traditionala2

Inițiat de către asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană, cu sprijinul Admnistrației Fondului Cultural Național, proiectul s-a materializat prin o expoziție de fotografii, un album de prezentare, un ghid de recomandări și site-ul www.arhitectura-gpmh.ro.

Geoparcul Platoul Mehedinți este o arie naturală protejată din sud-vestul României. Climatul temperat-continental al zonei, cu influențe submediteraneene și relieful foarte variat au creat condiții pentru numeroase specii de plante și animale rare, precum și pentru formațiuni geologice și speologice unice.

arhitectura_traditionala3

 

În Izverna, Nadanova sau Ponoarele, liliacul sălbatic formează adevărate păduri. Localnicii celebrează înflorirea arborilor, la început de mai, prin organizarea „sărbătorii liliacului”. În complexul Carstic de la Ponoare se întâlnesc unele din cele mai diferite și mai originale fenomene carstice din România: peșteri, văi, câmpuri de lapiezuri, precum și podul natural de la Ponoarele*. În tradiția populară, acest monument al naturii este urmarea luptei dintre divinitate și diavol, de aceea a primit numele „Podul lui Dumnezeu.

arhitectura_traditionala4

În lumea rurală natura este mereu prezentă, atât ca peisaj, cât și ca resursă în construire**. Așezările din Geoparc s-au dezvoltat în mod organic, localnicii având un mod de viață tradițional, simplu, în armonie cu natura. În timp, valorilor naturale li s-au adaugat numeroase obiective culturale și istorice, tradițiile și meșteșugurile populare transmise din generație în generație.

arhitectura_traditionala5

Astăzi, în comunele Balta, Isverna și Ponoarele descoperim imagini incredibile: biserici din secolul XVIII, mărturie a valorilor spirituale ale acestei zone, locuințe tradiționale păstrate ca acum 100 de ani, simboluri populare ce împodobesc prispele și porțile caselor.

arhitectura_traditionala6

Mulțimea bisericilor vechi de lemn atestă nevoia locuitorilor de a fi aproape de Dumnezeu. Fără a fi impunătoare prin dimensiune, bisericile de lemn ca “Sfântul Nicolae” din Ponoarele (din 1766), „Sfinții Voievozi din Isverna (1783, refăcută în 1823, pictată 1867, 1892), “Sfântul Nicolae” din Seliștea (1763, refăcută 1820, pictată în 1870), “Sfântul Ștefandin Gornovița (din 1796-1799, refăcută în secolul XIX), “Sfinții Arhangheli” din Sfodea (1853-1854)ș.a, surprind prin picturile din pridvor și prin stâlpii sculptați, realizate de meșterii locali. La majoritatea picturilor se observă o influență de factură populară, în unele chipuri de sfinți și ctitori se regăsesc elemente ale portului tradițional.

arhitectura_traditionala7

Dacă pentru locuitorii Geoparcului Platoul Mehedinți, construcțiile religioase reprezintă locul unde omul se întâlnește cu divinitatea, casa este liantul dintre generații. Locuința tradițională mehedințiană înseamnă simplitate, echilibru, armonie. Fie că este înaltă sau joasă, ea este integrată perfect peisajului natural. Planul casei este format din tindă și una sau două camere de locuit, cu prispă. Pentru săteni, casa familiei trebuie păstrată intactă, nu ai dreptul să o strici, sau să o modifici, pentru că ai moștenit-o de la părinți sau bunici.

arhitectura_traditionala8

Alături de aceste case, au început să apară construcții moderne, semn că gustul pentru tradițional începe să se piardă. Pentru localnici, noile apariții sunt privite ca o modalitate de a fi conectați la lumea globală, cu nimic mai prejos decât vecinii lor.

arhitectura_traditionala9

Frumusețea satelor din Geoparcul Platoul Mehedinți nu se bazează doar pe patrimoniul construit, ci pe un mod de viața care continuă să supraviețuiască în ciuda vicisitudinilor. Locuitorii acestor sate sunt oameni simpli, harnici, ospitalieri, ce își duc viața firesc. Liantul dintre gospodăriile tradiționale și noile construcții este hărnicia sătenilor, deoarece o casă frumoasă e mai întâi de toate o casă îngrijită.

arhitectura_traditionala10

Arhitectura laică și religioasă întâlnită în Geoparcul Platoul Mehedinți stă mărturie identității și tenacității locuitorilor. Satele Geoparcului Platoului Mehedinți sunt încremenite în timp, putând fi considerate veritabile muzee vii. Orășenii sunt de multe ori singurii care mai apreciază originalitatea, simplitatea și naturalețea vieții la țară, dorindu-și conservarea lumii rurale. Perspectiva localnicilor este diferită, modul de viață tradițional supraviețuind în această zonă și datorită subdezvoltării.

Dincolo de capitalul său nostalgic, proiectul Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți reprezintă un prim pas în recuperarea patrimoniului cultural local, dar aceasta nu poate avea loc fără implicarea meșterilor locali, fără conștientizarea la nivelul comunității a valorii identitare și economice a patrimoniului. Societatea evolueză și odată cu ea satul românesc, de aceea este importantă găsirea unui echilibru între vechi și nou, conștientizarea importanței tradiției, dar și necesitatea dezvoltării durabile armonioase.

arhitectura_traditionala11

 

 

*Meilescu Cornel et al, Geoparcul Platoul Mehedinți prezent și perspective, www.coridorulverde.ro

** Cosmin Goagea, Constantin Goagea, Ștefan Ghenciulescu, Cosmin Caciuc , Dincolo de oraș = Beyond the city, București, Editura Universară „Ion Mincu”, 2013