Constanța Cristescu

Constanța Cristescu

Importanţa studierii folclorului în învăţământul teologic ortodox

De | 2017-03-19T06:48:57+00:00 4 ianuarie 2017|

În evoluţia societăţii umane, educaţia muzicală a constituit, mai mult sau mai puţin, un deziderat al educaţiei şi formării personalităţii. În societatea contemporană educaţia muzicală este, în cea mai mare parte, neglijată, ignorată în procesul de învăţământ. Având în vedere specificul şi particularităţile activităţilor muzicale şi culturale ale teologilor, propunem o regândire a modelului educaţional muzical din învăţământul teologic, în concordanţă cu tradiţia pedagogiei muzicale ştiinţifice româneşti şi cu oportunităţile actuale internaţionale. Se dezbat următoarele probleme: 1. importanţa folclorului în educaţia muzicală generală – excelenţe ale pedagogiei muzicale româneşti; 2. importanţa cunoaşterii şi înţelegerii folclorului de către teologi; 3. sugestii de îmbunătăţire a sistemului educaţiei muzicale în învăţământul teologic ortodoxa

COLECŢII DISCOGRAFICE DE FOLCLOR

De | 2017-01-04T19:32:47+00:00 6 octombrie 2016|

Viziunea discografică a lui C. Brăiloiu a constituit baza tuturor demersurilor ulterioare de editare discografică a folclorului. S-a inițiat seria discografică document intitulată „Colecția națională de folclor”, avînd ca obiectiv valorificarea celor mai vechi și prețioase documente conservate în arhiva Institutului de Etnografie și Folclor și elaborarea unor „replici” sonore pentru volumele „Colecției naționale de folclor”. Majoritatea discurilor valorifică tezaurul cules de C. Brăiloiu și echipa sa de colaboratori: Tiberiu Alexandru, Harry Brauner, Emilia Comișel. Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, realizează din 2011 seria discografică document Colecția de folclor a Bucovinei, ce aplică, utilizând mijloacele performante ale tehnicii actuale, metodologia de selecție și structurare repertorială consacrată în tradiția etnomuzicologică.

Repere stilistice în muzica psaltică a secolului al XIX-lea. Studiu de caz

De | 2014-12-23T19:09:49+00:00 25 august 2014|

Literatura muzicală psaltică a secolului al XIX-lea abundă de personalităţi creatoare care, valorificând structurile consacrate canonic prin reforma chrisantică, s-au evidenţiat în lumea psalţilor prin rafinamentul creator şi capacitatea deosebită de variaţie infinită a modelelor retorice adoptate de Biserica Ortodoxă. În condiţiile în care personalitatea componistică a psalţilor era cu greu recunoscută şi este greu recunoscută şi în zilele noastre, prin studiul de caz pe care îl propun demonstrez că marile personalităţi ale literaturii psaltice din secolul al XIX-lea s-au impus nu numai prin măiestrita mânuire a modelelor retorice consacrate, ci şi prin tehnici de creaţie proprii, care le particularizează stilistic. Am comparat soluţiile de tâlcuire psaltică a textului Voscresnei (Stihira Învierii) glasului al II-lea de către Macarie Ieromonahul, Dimitrie Suceveanu şi Nectarie Ieroschimonahul la nivelul concepţiei arhitectonice, al proporţionării formei, al lexicului grupat pe funcţii sintactice, al sistemului ornamental şi al dinamicii melo-ritmice. Am constatat o mare unitate de concepţie şi stil la Macarie şi Dimitrie Suceveanu şi o singularizare accentuată la Nectarie, care se impune şi prin caracterul monumental deosebit al formei.