Constantin Albinetz

Constantin Albinetz

S-a născut la 15 ianuarie 1969. Este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a urmat și masteratul ,,Managementul relaţiilor internaţionale şi al politicilor europene”. Este preocupat de Istoria Transilvaniei în general și a municipiului Dej în mod special. A lucrat ca profesor de istorie în Dej, iar din anul 2004 este director al Muzeului Municipal Dej. Începând cu 1 martie 2017 (și în prezent) a ocupat prin concurs funcția de Șef Serviciu Cultură în cadrul Primăriei Municipiului Dej. În calitatea de director al muzeului a desfăşurat numeroase activităţi culturale specifice: Expoziţie etnografică ,,Cultură şi civilizaţie rurală pe Valea Someşurilor” (2005), în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca; Expoziţie: ,,Ceramica Cucuteni. Miracolul restaurării”, în colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi şi Muzeul Judeţean PiatraNeamţ (2006); deschiderea Secţiei de arheologie a muzeului (2007), în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai şi Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca; Expoziţie iconografică ,,Lumina Sfintei Tradiţii”, în colaborare cu Facultatea de Istoria Artei din cadrul U.B.B. ClujNapoca (2009); Expoziţie de mineralogie ,,Comori ascunse: Flori de Mină” (2009), în colaborare cu Muzeul de Mineralogie din Baia-Mare; Expoziția de artă plastică ,,Anuala artiştilor plastici dejeni” în anii 2004, 2005, 2006, 2007. A organizat sau iniţiat manifestări (simpozioane, concursuri sau seminarii şcolare) dedicate unor evenimente istorice. A publicat mai multe studii şi articole în presa locală şi literatura de specialitate, dintre care amintim: Folosirea mijloacelor didactice în cadrul procesului instructiv educativ; Metodologia alegerii manualelor alternative; Învăţarea, pentru nevoile celui ce învaţă; Metode moderne de evaluare interdisciplinară; Andrei Mureşanu - apostol al redeşteptării naţionale; Steagurile României; Vânătoare de vrăjitoare la Dej; Literatura populară la armenii din Transilvania şi influenţe din folclorul românesc; Aspecte din folclorul armenilor din Transilvania; Legenda râului Someș; Obiceiuri și aspecte din viața privată a dejenilor în secolul al XIX-lea; In memoriam Kiss Francisc; Caracteristici ale regimului de ocupaţie horthist manifestate în oraşul Dej; Aspecte ale dramei românilor din orașul Dej după Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Din anul 2004 a semnat şi publicat mai multe articole în revista ,,Dej, oraşul nostru”, în calitate de redactor şi apoi secretar de redacţie. A susţinut cursuri de popularizare a istoriei oraşului Dej în cadrul muzeului şi a adunărilor tineretului ASTRA Dej şi cursuri de arheologie în cadrul clubului ,,Prietenii muzeului”. A fost implicat în proiectul ARCA (Acţiunea de Regenerare a Comunităţii Armene) iniţiat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România în colaborare cu Primăria oraşului Dumbrăveni, care şi-a propus conservarea şi promovarea moştenirii culturale a minorităţii armene din Dumbrăveni, înfiinţarea unui muzeu al armenilor şi transformarea oraşului într-o zonă de receptivitate turistică. Este coautor al albumului monografic ,,Dej, Poarta Someşului”, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2005, și al volumului ,,Dejeni de ieri şi de azi”, Editura Texte, Dej, 2009. În februarie 2011 a fost cooptat în Comisia de patrimoniu care lucrează la elaborarea Strategiei culturale a Judeţului Cluj, proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Cluj şi Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu a Judeţului Cluj. Este autorul volumului ,,Identităţi în dialog: Armenia şi armenii din Transilvania”, Editura Ararat, București, 2012. În anul 2014, la 800 de ani de la atestarea documentară a municipiului Dej, a publicat împreună cu Cristina Albinetz volumul monografic ,,DEJ. Istorie și legendă”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. Cu ocazia Centenarului Marii Uniri a publicat volumul ,,1848-1849 în orașul Dej și în împrejurimi”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2018; iar împreună cu Cristina Albinetz a publicat lucrarea aniversară ,,Drumul românilor ardeleni spre MAREA UNIRE. Contribuții Someșene” Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2018.

Tradiție și inovație în mișcarea artistică locală. O galerie de artă pentru dejeni

De | 2020-09-22T19:35:00+00:00 22 septembrie 2020|

La începutul secolului al XX-lea activitatea artistică în oraşul Dej a luat amploare. Astfel, în anul 1910 Şcoala de pictură din Baia Mare a organizat în oraş o tabără de creaţie artistică unde au participat și dejeni. În anul 1925, s-a înfiinţat Muzeul orăşenesc și a avut loc prima manifestare artistică publică a elevilor liceului, concretizată într-o expoziţie de pictură. La solicitarea profesorilor Epaminonda Boca și Alexandru Szopos, cu sprijinul primarului dr. Pop Cornel, în anul 1926, s-a edificat în Parcul Mare al oraşului prima Şcoală de pictură din Dej, inaugurată oficial la 1 februarie 1927. O nouă etapă în dezvoltarea mișcării artistice din orașul Dej a avut loc la începutul anilor 70. La iniţiativa muzeului, cu sprijinul autorităţilor locale şi al Institutului de Arte Plastice Bucureşti, în 4 martie 1972, s-a inaugurat Galeria de Artă a Muzeului Municipal Dej, într-o clădire centrală de aproximativ 300 de m2 . Acest demers a avut sprijinul prof. univ. dr. Raul Şorban (născut la Dej) și al marelui pictor Corneliu Baba. În anul 1998 o iniţiativă culturală public-privată între Societatea Comercială ,,Frezia” şi Primăria Municipiului Dej a adus Galeria de artă a muzeului în administrarea familiei Marius şi Corina Boca, trăindu-și perioada de apogeu a activități expoziționale. În primul an de funcționare, în noua galerie, au avut loc câteva evenimente cultural-artistice de înaltă ținută prin expozițiile artiștilor: Teodor Botiș, Ion Sălişteanu , Alexandru Iakabhazi şi Octavian Păcurar, Elena Szervaczius, Marcel Lupşe.

Aspecte privind contribuția femeilor la mișcarea națională și la Marea Unire

De | 2020-03-22T20:01:01+00:00 22 martie 2020|

Femeile au jucat un rol important în realizarea și recunoașterea Marii Unirii dar și în timpul Marelui Război și în deceniile anterioare acestor evenimente având o contribuție însemnată în afirmarea identității naționale românești din Transilvania. Pașoptiștii au îndemnat femeile să li se alăture în lupta lor pentru modernizarea societății, pentru schimbarea acesteia din temelii, conform ideilor romantismului. În acel context politic nefavorabil pentru statutul femeii în societate au existat numeroase femei de valoare, provenind din familii cu un statut nobil în societate, care s-au afirmat alăturându-se bărbaților în mişcarea de emancipare națională și de realizare a României Mari. Dintre numeroasele femei, care s-au implicat în mișcarea națională românească din Transilvania, dar și în viața cultural artistică a orașului Dej, merită să fie amintite: Micșa Lucreția, Viorica Vaida, Mureșan Laura Veturia, Eleftera Porescu, Pop Cornelia, ș.a.

Drumul Sării-Drumul Țării

De | 2019-12-16T23:27:48+00:00 16 decembrie 2019|

Având în vedere importanța sării, de-a lungul timpului, de a uni teritorii întinse și a dezvolta legături comerciale durabile, șase muzee din Transilvania: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipal Dej, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și-au ,,dat mâna” și au realizat o expoziție comună itinerantă, numită ,,Drumul sării, drumul țării”.

Rezoluția Marii Uniri de la Alba Iulia expusă în Muzeul Municipal Dej

De | 2019-12-16T22:50:20+00:00 16 decembrie 2019|

Marea Adunare Națională întrunită la Alba Iulia formată din 1228 de deputați aleși cu credenționale a votat Rezoluția Unirii prin care la 1 decembrie 1918 s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Pe lângă hotărârea unirii românilor și a teritoriilor românești cu Regatul României, Rezoluția trasa principiile democratice care să stea la baza noului stat național unitar român. O delegație din care au făcut parte Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea și Iuliu Hossu a plecat la Bucureşti pentru a prezenta documentul regelui şi guvernului României. Rezoluția votată la Alba Iulia poate fi admirată, începând cu 1 decembrie 2019, la Muzeul Municipal Dej. Documentul a aparținut lui Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliului Național Român Central, născut în apropiere de Dej, în satul Șigău.