Constantin Albinetz

Constantin Albinetz

S-a născut la 15 ianuarie 1969. Este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde a urmat și masteratul ,,Managementul relaţiilor internaţionale şi al politicilor europene”. Este preocupat de Istoria Transilvaniei în general și a municipiului Dej în mod special. A lucrat ca profesor de istorie în Dej, iar din anul 2004 este director al Muzeului Municipal Dej. Începând cu 1 martie 2017 (și în prezent) a ocupat prin concurs funcția de Șef Serviciu Cultură în cadrul Primăriei Municipiului Dej. În calitatea de director al muzeului a desfăşurat numeroase activităţi culturale specifice: Expoziţie etnografică ,,Cultură şi civilizaţie rurală pe Valea Someşurilor” (2005), în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca; Expoziţie: ,,Ceramica Cucuteni. Miracolul restaurării”, în colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi şi Muzeul Judeţean PiatraNeamţ (2006); deschiderea Secţiei de arheologie a muzeului (2007), în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai şi Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca; Expoziţie iconografică ,,Lumina Sfintei Tradiţii”, în colaborare cu Facultatea de Istoria Artei din cadrul U.B.B. ClujNapoca (2009); Expoziţie de mineralogie ,,Comori ascunse: Flori de Mină” (2009), în colaborare cu Muzeul de Mineralogie din Baia-Mare; Expoziția de artă plastică ,,Anuala artiştilor plastici dejeni” în anii 2004, 2005, 2006, 2007. A organizat sau iniţiat manifestări (simpozioane, concursuri sau seminarii şcolare) dedicate unor evenimente istorice. A publicat mai multe studii şi articole în presa locală şi literatura de specialitate, dintre care amintim: Folosirea mijloacelor didactice în cadrul procesului instructiv educativ; Metodologia alegerii manualelor alternative; Învăţarea, pentru nevoile celui ce învaţă; Metode moderne de evaluare interdisciplinară; Andrei Mureşanu - apostol al redeşteptării naţionale; Steagurile României; Vânătoare de vrăjitoare la Dej; Literatura populară la armenii din Transilvania şi influenţe din folclorul românesc; Aspecte din folclorul armenilor din Transilvania; Legenda râului Someș; Obiceiuri și aspecte din viața privată a dejenilor în secolul al XIX-lea; In memoriam Kiss Francisc; Caracteristici ale regimului de ocupaţie horthist manifestate în oraşul Dej; Aspecte ale dramei românilor din orașul Dej după Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Din anul 2004 a semnat şi publicat mai multe articole în revista ,,Dej, oraşul nostru”, în calitate de redactor şi apoi secretar de redacţie. A susţinut cursuri de popularizare a istoriei oraşului Dej în cadrul muzeului şi a adunărilor tineretului ASTRA Dej şi cursuri de arheologie în cadrul clubului ,,Prietenii muzeului”. A fost implicat în proiectul ARCA (Acţiunea de Regenerare a Comunităţii Armene) iniţiat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România în colaborare cu Primăria oraşului Dumbrăveni, care şi-a propus conservarea şi promovarea moştenirii culturale a minorităţii armene din Dumbrăveni, înfiinţarea unui muzeu al armenilor şi transformarea oraşului într-o zonă de receptivitate turistică. Este coautor al albumului monografic ,,Dej, Poarta Someşului”, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2005, și al volumului ,,Dejeni de ieri şi de azi”, Editura Texte, Dej, 2009. În februarie 2011 a fost cooptat în Comisia de patrimoniu care lucrează la elaborarea Strategiei culturale a Judeţului Cluj, proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Cluj şi Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu a Judeţului Cluj. Este autorul volumului ,,Identităţi în dialog: Armenia şi armenii din Transilvania”, Editura Ararat, București, 2012. În anul 2014, la 800 de ani de la atestarea documentară a municipiului Dej, a publicat împreună cu Cristina Albinetz volumul monografic ,,DEJ. Istorie și legendă”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. Cu ocazia Centenarului Marii Uniri a publicat volumul ,,1848-1849 în orașul Dej și în împrejurimi”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2018; iar împreună cu Cristina Albinetz a publicat lucrarea aniversară ,,Drumul românilor ardeleni spre MAREA UNIRE. Contribuții Someșene” Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2018.

Drumul Sării-Drumul Țării

De | 2019-12-16T23:27:48+00:00 16 decembrie 2019|

Având în vedere importanța sării, de-a lungul timpului, de a uni teritorii întinse și a dezvolta legături comerciale durabile, șase muzee din Transilvania: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipal Dej, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și-au ,,dat mâna” și au realizat o expoziție comună itinerantă, numită ,,Drumul sării, drumul țării”.

Rezoluția Marii Uniri de la Alba Iulia expusă în Muzeul Municipal Dej

De | 2019-12-16T22:50:20+00:00 16 decembrie 2019|

Marea Adunare Națională întrunită la Alba Iulia formată din 1228 de deputați aleși cu credenționale a votat Rezoluția Unirii prin care la 1 decembrie 1918 s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Pe lângă hotărârea unirii românilor și a teritoriilor românești cu Regatul României, Rezoluția trasa principiile democratice care să stea la baza noului stat național unitar român. O delegație din care au făcut parte Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea și Iuliu Hossu a plecat la Bucureşti pentru a prezenta documentul regelui şi guvernului României. Rezoluția votată la Alba Iulia poate fi admirată, începând cu 1 decembrie 2019, la Muzeul Municipal Dej. Documentul a aparținut lui Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliului Național Român Central, născut în apropiere de Dej, în satul Șigău.