Articolul tratează două dintre datinile prin care se încearcă, în tradiția populară românească, păcălirea morții. Cu largă răspândire (Bucovina, Transilvania, Muntenia, satele românești din Macedonia), vânzarea copilului se înscrie în rândul ceremonialelor precreștine. Legarea unei frății de cruce este o altă datină care presupune schimbarea norocului unui copil ce pare să aibă un traseu existențial nefavorabil.
În acest articol ne propunem să inventariem situațiile în care prepoziția impune restricții de număr termenului dominat, dezvăluind mecanismul de funcționare a prepoziției. Vom avea în vedere atât calitatea morfologică a termenului însoțit de prepoziție, cât și sensul prepoziției.
Abstract: The aim of this study is to analyze the behaviour of the preposition ”a” in the Romanian language. Having a reduced phonetic body, it is one of the most frequently used prepositions; we will emphasize the fact that the analyzed preposition can be: lexical (situation in which it imposes a thematic role, case and articulation restrictions on the dominated term), functional (in case of marking the idea of genitive or dative), without a meaning – when it accompanies the prepositions used as genitive for the certain syntactical situations. It is used as morpheme for the infinitive (mark of this non-finite form), situations in which it has a low functionality.
Prezentul studiu are ca scop examinarea comportamentului prepoziției contra în limba română. Generatoare de grup sintactic, prepoziția analizată poate regiza un nominal căruia îi impune restricții de caz, topică și de articulare. Ne vom opri asupra situațiilor în care recțiunea prepozițională nu mai funcționează și regimul prepozițional de genitiv se blochează. Vom insista asupra soluțiilor de interpretare a unei construcții atipice – asocierea lui contra cu prepoziția funcțională a.
Articolul analizează una dintre greșelile cele mai frecvente din limbajul actual – utilizarea pronumelului relativ fără prepoziția „pe”. Prima parte este dedicată analizelor anterioare ale structurii. Cea de-a doua parte reprezintă o examinare a grupului prepozițional alcătuit din prepoziție și pronume relativ în acuzativ, în vederea evidențierii particularităților sintactice ale acestei structuri.
În regia lui Horia Suru, piesa „1000 de motive” abordează câteva aspecte reprezentative pentru „omul secolului XXI”: rațiunea de a trăi, singurătatea în mijlocul oamenilor, iubirea pentru semeni, impactul atmosferei din familie asupra copilului. Avându-l ca protagonist pe Florin Piersic Jr., spectacolul constituie un prilej de meditaţie asupra rosturilor pe care existenţa le are.
În cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Nou, spectacolul ,,Jacques şi stăpânul său”, în regia lui Cristi Jurcu, a constituit un provocare pentru spectatorul inițiat în sfera literaturii prin demascarea convenției artistice, revolta personajului împotriva autorului, ghidul de receptare oferit în timp ce actorii joacă rolurile.
Multe taine stau ascunse în veșmântul limbii unui popor. Multe dintre cuvinte duc o luptă pentru a rezista trecerii timpului. Studiul de față are ca scop conturarea unui „portret” complex al cuvântului baier, cu evidențierea următoarelor aspecte: sensuri, funcționarea în structurile înghețate de tipul expresiilor și al locuțiunilor, recurențe în limbajul actual, utilizarea în sfera magiei populare şi posibile etimologii.
În articolul de față ne propunem să inventariem câteva situații de producere a cacofoniei în limba română actuală. Vom evidenția soluțiile de care limba dispune pentru evitarea dizarmoniilor grave și, totodată, vom insista asupra situațiilor de falsă evitare a cacofoniei.
În articolul de față ne propunem să realizăm o succintă analiză a teoriilor privitoare la originea și la evoluția limbii române, așa cum se regăsesc ele în manualele școlare actuale (disciplina Limba și literatura română). Analiza reprezintă, de fapt, un pretext pentru a reflecta asupra unui aspect paradoxal – în DEX nu există niciun termen căruia să-i fie recunoscută originea dacică. Am subliniat, de asemenea, necesitatea unui manual de istoria limbii române, constituit după metoda comparativ-istorică, un manual care să recunoască existența substratului dacic.
În acest studiu ne propunem să analizăm, din perspective multiple (lingvistice, mitologice, religioase etc.), cuvântul ,,mătrice”şi variantele acestuia. Fără a avea pretenţia de a epuiza subiectul, vom avea în vedere următoarele aspecte: consemnări ale termenului în lucrările lexicografice, utilizări în textele biblice, ocurenţa în literatura populară, etimologii – convergenţe şi divergenţe. Atenţie deosebită vom acorda analizei cuvântului în cadrul descântecelor populare. Articolul se organizează în funcţie de aceste repere.
Studiul analizează construirea numelui predicativ cu prepoziție, pornind de la observația că există, în gramatica tradițională, o serie de contradicții de interpretare a acestei poziții sintactice. Se știe că prepoziția stabilește un raport de subordonare, or predicatul reprezintă parte principală de propoziție, aflată în relație de interdependență cu subiectul. Ca atare, în interiorul unei funcții sintactice (predicat nominal), se admite existența unei alte funcții sintactice (nume predicativ), subordonate indirect unui subiect. Vom deconstrui structurile pentru a observa modul lor de funcționare.
In this study we aim at examining the behaviour of the preposition “la” (“at/to”) in the Romanian language. The starting point of our analysis is represented by the distinctions made by the modern grammar between lexical/semi-lexical/functional prepositions. “La” (“at/to”) has, in Romanian, homonym forms which illustrate all these subcategories. We will highlight the differences in grammatical functionality between the used contexts; our study is discussing the capacity of this preposition to become a group centre, the assigning of a thematic role, the grammatical restrictions imposed on the dominated term.
Prezentul studiu urmărește analizarea contextelor de utilizare a prepoziției pe în limba română actuală. Conform teoriilor gramaticii moderne, prepoziția reprezintă o clasă de cuvinte caracterizată prin eterogenitate, dat fiind faptul că reunește elemente lexicale, semilexicale și funcționale. Prepoziția pe este un exemplu elocvent în acest sens – are valoare lexicală, dar poate apărea și ca element subcategorizat, și ca marcă a obiectului direct. Vom examina comportamentul lui pe în toate cele trei contexte de funcționare prin referire la următoarele aspecte: calitatea de centru de grup sintactic, capacitatea/incapacitatea de a genera grup prepozițional, restricții impuse termenului dominat.
Prezentul studiu urmărește analizarea contextelor de utilizare a prepoziției pe în limba română actuală. Conform teoriilor gramaticii moderne, prepoziția reprezintă o clasă de cuvinte caracterizată prin eterogenitate, dat fiind faptul că reunește elemente lexicale, semilexicale și funcționale. Prepoziția pe este un exemplu elocvent în acest sens – are valoare lexicală, dar poate apărea și ca element subcategorizat, și ca marcă a obiectului direct. Vom examina comportamentul lui pe în toate cele trei contexte de funcționare prin referire la următoarele aspecte: calitatea de centru de grup sintactic, capacitatea/incapacitatea de a genera grup prepozițional, restricții impuse termenului dominat.