Dumitru Pasat

Dumitru Pasat

Scriitor, publicist, eseist, poet, istoric, bibliolog și critic literar. Semnează și cu pseudonimele Dumitru Ioanide și Dumitru Delasloboziamare. S-a născut la 25 februarie 1951, Bolșaia Sia, Turaceak, reg. Altai, Siberia. Părinții au fost deportați în 1949 din satul Slobozia Mare, județul Ismail, azi Cahul. A revenit la baștină la 24 martie 1957. În localitatea natală a absolvit școala de opt ani (azi Gimnaziul „Gheorghe Mare”), apoi școala medie (azi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”). A urmat Facultatea de Litere a USM, absolvind-o în 1979. Între 1979 și 1992 a fost angajatul Bibliotecii Naționale, în calitate de șef oficiu redactare și editare. A urmat un alt loc de muncă, la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, unde a exercitat funcția de șef al bibliotecii specializate. Tot acolo a ținut și cursul de filosofie (1993-1999). În perioada 2000-2005 a fost șef al oficiului studii și cercetări la Centrul Academic „Eminescu”. Ulterior a fost manager la Editura „Pontos”. Între 2009 și 2016 a lucrat la Liceul Profesional Nr. 1 din Chișinău, unde este șef al Laboratorului creativitate extracurriculară. Pe lângă acestea, este și redactor-șef al revistei liceului „Pro Lyceum”. A început procesul de publicare în 1968 în ziarul raional din Vulcănești. De-a lungul carierei a colaborat cu periodicele „Literatura și arta”, „Făclia”, „Destin românesc”, „Basarabia”, „Limba română”, „Moldova suverană”, „Tineretul Moldovei”, „Natura”, „Realități culturale”, „Luceafărul”, „BiblioPolis”, „Univers pedagogic pro” etc. În calitate de scriitor cu viziune filosofică, a abordat în scrierile sale marii gânditori ai lumii și ai neamului: Avicena, Marcus Aurelius, Leibniz, Schopenhauer, Kant, Hegel, Nietzsche, Heidegger, Cantemir, Maiorescu, Conta, Eminescu, Iorga, Kogălniceanu, Vulcănescu, Eliade, Blaga, Cioran ș. a. A prefațat și a recenzat lucrări ale scriitorilor contemporani, precum: C. Partole, S. Belicov, M. Mardare, M. Neagu, Ș. Sofronovici, V. Fonari, D. Dabija, A. Doga ș. a. A debutat editorial cu lucrarea „Eminescu și fascinaţia cărţii” (2002). După aceasta au urmat: „Peste secolele toate. Exegeze şi creaţii semnate de bibliologi” (2003), „Profunzimi de spirit. Interpretări literare și deschideri filosofice” (2003), „Nopţile oarbe” (2005), „Nimic mai aproape” (2006), „ABC-eu spiritual” (2006), „Omul și asteroidul Grebenikov” (2008), „Confesiuni epistolare: M. Eminescu – V. Micle” (2009), „Clipa, doar ea = Миг, только миг” (2010), „Dimitrie Cantemir: tentații metafizice” (2013), „Eminescu și cugetul german” (2013), „Slobozia Mare: Vatra dăinuirii strămoșești la 580 de ani (2016), „Dialoguri la Masa Tăcerii” (2017), „Pastile de minte” (2017), „La vatra slovelor cu tâlc” (2018), „Interferențe filosofice germano-române” (2019) ș. a. Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova, al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Uniunii Scriitorilor Europeni de limbă română, membru al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, membru al Uniunii Oamenilor de Creație, al Asociației Filosofilor și al Asociației Oamenilor de Știință și Cultură. Membru fondator și președinte al Asociației Obștești „Societatea Culturală Pro Filologie” (2019). Laureat al săptămânalului „Literatura și arta” pentru publicistică, critică literară și știință (1999-2019). Deține Diplome de Excelenţă acordate de USM (2008) și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (2014, 2016, 2018, 2019 – „Pentru promovarea filosofiei în publicistică”), diploma Departamentului trupelor de carabinieri al MAI (2012), diploma Salonului Internațional de Carte, ediția a XXIII-a (2014), Premiul special al USM (2019 – pentru lucrarea „Interferențe filosofice germano-române”). A se vedea și articolul din Calendar Național 2011. – Chișinău: BNRM, 2010. – P. 59-61. Tatiana Luchian, dr în filologie, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Vasile Conta: Specificul conceptului filosofic (175 de ani de la naştere)

De | 2020-12-21T13:23:04+00:00 21 decembrie 2020|

Articolul în cauză abordează mai multe aspecte ale sistemului filosofic contanian, expus în lucrările: Teoria fatalismului; Teoria ondulaţiunii; Originea speciilor; Încercări de metafizică; Întâile principii care alcătuiesc lumea; Bazele metafizicii; Însemnări şi cugetări. Se vorbeşte, de asemenea, despre influenţa asupra gândirii lui Vasile Conta a unor filosofi ca Hegel, Kant, Schopenhauer, Karl Vogt, Iacob Moleschott; Ludwig Buchner, Herbert Spencer ş.a. Concepând lumea ca pe "un lanţ neîntrerupt de cauze şi efecte", Vasile Conta, prin afirmaţiile sale filosofice şi formative, a fost şi rămâne a fi unul dintre cei mai de seamă cărturari ţi gânditori, mare patriot al Ţării şi Neamului, ale cărui scrieri au determinat o afirmare sigură a cugetului filosofic românesc nu numai în plan naţional, ci şi european.