Sărbătoarea Crăciunului în satele de pe Valea Lăpușului
Îmi aduc aminte cu drag, cum în fiecare iarnă, copil fiind, așteptam cu nerăbdare sărbătoarea Crăciunului. Cu vreo trei săptămâni înainte de Crăciun, cam de la Sfântul Nicolae, bunica ne…
Gabriela Filip
Muzeograf la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș Pasiuni, proiecte personale: Descoperind viața de muzeograf, cu toate provocările ei, am ajuns să văd muzeul ca pe o a doua mea casă. În această lume, totul capătă un alt sens, pe care reușesc să îl descopăr pe măsură ce pătrund în tainele poveștilor fiecărui obiect în parte, astfel că, pentru viitor îmi doresc să cunosc cât mai mult din ceea ce înseamnă viața satului românesc. Totodată, munca pe care o desfășor zilnic, a ajuns să se împletească, cum nu se putea mai frumos, cu pasiunea mea pentru folclorul românesc, pentru muzica autentică, dorindu-mi pe viitor să readuc la viață horile străbune. De asemenea, în timpul liber îmi place să călătoresc, să citesc, dar și să particip la activități cu cântec, joc și voie bună.
Îmi aduc aminte cu drag, cum în fiecare iarnă, copil fiind, așteptam cu nerăbdare sărbătoarea Crăciunului. Cu vreo trei săptămâni înainte de Crăciun, cam de la Sfântul Nicolae, bunica ne…
La început de toamnă, anotimp rodnic și bogat, ne-am îmbogățit și noi sufletește la aniversarea a patru decenii de moștenire culturală la Muzeul Satului din Baia Mare. Muzeul în aer…
Lucrarea de față își propune să scoată la lumină oameni simpli și autentici din lumea satului, adevărați păstrători ai moștenirii culturale. Teodor Burzo, rapsodul popular din Suciu de Sus, județul…
Leagănul reprezenta, înainte de toate, patul propriu-zis al copilului, locul în care acesta stătea, atât pe timp de noapte, cât și pe timp de zi. În casă, leagănul era așezat…
Articolul prezintă o sinteză a portului tradițional de iarnă din Maramureș, punând accent pe descrierea unui element remarcabil în anotimpul rece, guba. Piesă nelipsită a costumului tradițional în perioada sărbătorilor…
Povestea „Casei Gaie” începe cu mai bine de 170 de ani în localitatea Bozânta Mare, județul Maramureș. Specifică zonei etnografice Chioar, aceasta a fost construită în anul 1847, având un…
„Cămeșa cu ciupag” reprezintă elementul definitoriu al portului tradițional din zona etnografică Lăpuș, dar și măiestria femeilor din satele de pe Valea Lăpușului. La data de 24 iunie, începând cu…
Ce poate fi mai frumos decât să îi oferi persoanei dragi o mică „atenție” făurită cu dragoste, răbdare și multă muncă? Câte gânduri, emoții și trăiri poate ascunde un obiect…
Pomii de Crăciun din zona etnografică Codru sunt unici și nu reprezintă un brad, așa cum suntem cu toții obișnuiți. Codrenii au acceptat cu mare dificultate ideea aducerii în apropierea…
Nicolae Pițiș, rapsodul popular din Țara Lăpușului, a promovat de-a lungul vieții cântecul autentic lăpușean. Încă de mic copil, badea Pițis, cum este cunoscut în zonă, a prins drag de…
Povestea portului tradițional românesc te poartă cu gândul la prima sămânță pusă în pământ, la calea lungă și anevoioasă, încărcată cu profunde semnificații, care trebuia parcursă până la confecționarea propriu-zisă…
Măștile din Maramureș sunt folosite în teatrul popular din cadrul sărbătorilor de iarnă, deconectând atât actantul, cât și privitorul de la cotidian. Jocurile cu măști sunt practicate în satele maramureșene…
Căucul reprezintă o dovadă incontestabilă a existenței păstoritului ca veche ocupație tradițională și a măiestriei făuritorilor, care au creat aceste obiecte, regăsite cel mai adesea în „tabloul” stânei, în timpul…
Pecetarele sunt amprenta sufletului Mântuitorului Iisus Hristos, „certificate” de către mâna preotului.
Din dorința de a valorifica autenticele și străvechile comori ale poporului nostru și din respectul pe care consider că trebuie să îl avem față de munca străbunilor, am reușit să…