Gabriela Filip

Gabriela Filip

Muzeograf la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș Pasiuni, proiecte personale: Descoperind viața de muzeograf, cu toate provocările ei, am ajuns să văd muzeul ca pe o a doua mea casă. În această lume, totul capătă un alt sens, pe care reușesc să îl descopăr pe măsură ce pătrund în tainele poveștilor fiecărui obiect în parte, astfel că, pentru viitor îmi doresc să cunosc cât mai mult din ceea ce înseamnă viața satului românesc. Totodată, munca pe care o desfășor zilnic, a ajuns să se împletească, cum nu se putea mai frumos, cu pasiunea mea pentru folclorul românesc, pentru muzica autentică, dorindu-mi pe viitor să readuc la viață horile străbune. De asemenea, în timpul liber îmi place să călătoresc, să citesc, dar și să particip la activități cu cântec, joc și voie bună.

Cămașa tradițională de pe Valea Lăpușului – măiestrie transformată în artă

De | 2023-06-20T19:18:31+00:00 20 iunie 2023|

„Cămeșa cu ciupag” reprezintă elementul definitoriu al portului tradițional din zona etnografică Lăpuș, dar și măiestria femeilor din satele de pe Valea Lăpușului. La data de 24 iunie, începând cu anul 2013, locuitori din 50 de țări și peste 300 de localități sărbătoresc Ziua Universală a Iei, iar noi, lăpușenii, nu puteam să ne lăsăm mai prejos, astfel că scoatem din lada de zestre cele mai deosebite CĂMEȘI autentice. Lucrate pe pânză de cânepă sau bumbac, ornamentate cu motive alese în război sau cusute cu acul, cămeșile din Lăpuș păstrează elemente deosebite, arhaice, identitare și de mare însemnătate.

Mai mult

Daruri oferite de către tineri în Țara Lăpușului

De | 2023-03-23T22:09:11+00:00 23 martie 2023|

Ce poate fi mai frumos decât să îi oferi persoanei dragi o mică „atenție” făurită cu dragoste, răbdare și multă muncă? Câte gânduri, emoții și trăiri poate ascunde un obiect care, la primă vedere, s-ar putea să nu îți transmită mai nimic? Lucrarea de față își propune să evidențieze modalitățile prin care tinerii din generația de ieri își exprimau sentimentele unii față de ceilalți, dar și cadourile pe care și le ofereau până nu demult, pentru că, după cum spune și vorba „O faptă face cât o mie de cuvinte”.

Mai mult

Pomii de Crăciun din zona Codrului

De | 2022-12-16T23:18:05+00:00 16 decembrie 2022|

Pomii de Crăciun din zona etnografică Codru sunt unici și nu reprezintă un brad, așa cum suntem cu toții obișnuiți. Codrenii au acceptat cu mare dificultate ideea aducerii în apropierea gospodăriei a bradului din pădure, și cu atât mai puțin așezarea acestuia în casă cu ocazia sărbătorii Crăciunului. Ei au asociat dintotdeauna bradul cu necazul, cu moarte, cu lucrul rău și nicidecum cu bucuria Nașterii Domnului. Această zonă este recunoscută pentru modalitatea deosebită de confecționare a pomilor de Crăciun și a materialelor folosite, femeile demonstrându-și măiestria, priceperea și ingeniozitatea tocmai prin faptul că își confecționau pomii de Crăciun din tot ceea ce aveau la îndemână. Astfel, în zona Codrului întâlnim: Pomi din boabe de fasole, Pomii din scai, Pomii pe lampă, Pomii din floricele de porumb, Pomii din paie de grâu sau secară ș.a. Materialele alese pentru confecționarea pomilor nu erau alese la întâmplare, ci ținându-se cont de însemnătatea pe care aceste elemente o aveau în mentalitatea tradițională.

Mai mult

Nicolae Pițiș – izvor al folclorului autentic din Țara Lăpușului

De | 2022-09-14T12:18:07+00:00 13 septembrie 2022|

Nicolae Pițiș, rapsodul popular din Țara Lăpușului, a promovat de-a lungul vieții cântecul autentic lăpușean. Încă de mic copil, badea Pițis, cum este cunoscut în zonă, a prins drag de cântecul și portul tradițional din Țara Lăpușului. Stilul arhaic interpretat de Nicolae Pițis poartă denumirea de hore în grumaz și l-a făcut cunoscut pe rapsod în întreaga lume. În filmul Pintea, badea Pițiș a interpretat cântece specifice zonei atât vocal, cât și la trâmbiță. În anul 2012 a primit titlul „Tezaur Uman Viu”, printr-un proiect inițiat de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș.

Mai mult

Pe firul meșteșugit al portului tradițional din Țara Lăpușului

De | 2022-03-21T23:52:11+00:00 21 martie 2022|

Povestea portului tradițional românesc te poartă cu gândul la prima sămânță pusă în pământ, la calea lungă și anevoioasă, încărcată cu profunde semnificații, care trebuia parcursă până la confecționarea propriu-zisă a elementelor de port tradițional. Țara Lăpușului a fost binecuvântată cu numeroase elemente etnografice, fiecare având câte o poveste de spus... De data aceasta, am mers pe firul meșteșugit al portului tradițional din această zonă și, astfel, am descoperit povestea unui costum tradițional deosebit, realizat în urma cu mai bine de 100 de ani în satele din Țara Lăpușului.

Mai mult

Masca de sărbătoare din Maramureș – între magie și spectacol

De | 2021-12-21T17:07:44+00:00 20 decembrie 2021|

Măștile din Maramureș sunt folosite în teatrul popular din cadrul sărbătorilor de iarnă, deconectând atât actantul, cât și privitorul de la cotidian. Jocurile cu măști sunt practicate în satele maramureșene încă din vremuri îndepărtate, transpunând individul într-o lume neobișnuită, cu numeroase răsturnări de situație, în care, până și imposibilul devine posibil.

Mai mult

Căucul – mărturie a ocupațiilor arhaice

De | 2021-09-22T18:11:29+00:00 22 septembrie 2021|

Căucul reprezintă o dovadă incontestabilă a existenței păstoritului ca veche ocupație tradițională și a măiestriei făuritorilor, care au creat aceste obiecte, regăsite cel mai adesea în „tabloul” stânei, în timpul șederii lor cu oile la munte, în afara hotarului satului.

Mai mult

Din lada de zestre a Țării Lăpușului

De | 2021-03-23T13:10:00+00:00 23 martie 2021|

Din dorința de a valorifica autenticele și străvechile comori ale poporului nostru și din respectul pe care consider că trebuie să îl avem față de munca străbunilor, am reușit să pătrund în tainele poveștii pieptarului din Țara Lăpușului.

Mai mult
© Revista de Lingvistică și Cultură Românească 2014-2023