CLACA DE SECERAT DIN ȚARA LĂPUȘULUI. Între rânduială, muncă și memorie
CLACA DE SECERAT DIN ȚARA LĂPUȘULUI Între rânduială, muncă și memorie
Gabriela Filip
Muzeograf la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș Pasiuni, proiecte personale: Descoperind viața de muzeograf, cu toate provocările ei, am ajuns să văd muzeul ca pe o a doua mea casă. În această lume, totul capătă un alt sens, pe care reușesc să îl descopăr pe măsură ce pătrund în tainele poveștilor fiecărui obiect în parte, astfel că, pentru viitor îmi doresc să cunosc cât mai mult din ceea ce înseamnă viața satului românesc. Totodată, munca pe care o desfășor zilnic, a ajuns să se împletească, cum nu se putea mai frumos, cu pasiunea mea pentru folclorul românesc, pentru muzica autentică, dorindu-mi pe viitor să readuc la viață horile străbune. De asemenea, în timpul liber îmi place să călătoresc, să citesc, dar și să particip la activități cu cântec, joc și voie bună.
CLACA DE SECERAT DIN ȚARA LĂPUȘULUI Între rânduială, muncă și memorie
Cămașa de mireasă din Țara Chioarului, realizată la începutul secolului al XX-lea în Șomcuta Mare, este o piesă de port tradițional feminin purtată în cadrul ceremonialului de nuntă. Astăzi aflată…
Șura Lăpuș, datată la sfârșitul secolului XVIII și descoperită în localitatea Lăpuș, este un exemplu reprezentativ de arhitectură vernaculară din Țara Lăpușului, realizată integral din lemn și adaptată condițiilor geografice…
Șezătoarea, fenomen complex cultural, este un obicei în care muncile gospodărești devin prilej de socializare, cântecele și jocul mediază relațiile dintre tineri, iar poveștile, descântecele și ritualurile întăresc identitatea colectivă.…
Anotimpul frunzelor ruginii, al belșugului și al recoltelor reprezintă momentul în care gospodinele începeau să își pregătească proviziile pentru iarnă. În Maramureș, silvoița (magiunul) era nelipsită de pe lista bunătăților…
Lucrarea de față propune cititorului să descopere povestea Casei Parohiale din Ungureni, un monument de arhitectură populară specific zonei etnografice Lăpuș. Această poveste a început de mai bine de un…
Mărțișorul, simbol al renașterii naturii, al sosirii primăverii și al bucuriei, constituie o parte reprezentativă a spiritualității românești, care a luat naștere în urma credințelor și a obiceiurilor agrare ale…
Îmi aduc aminte cu drag, cum în fiecare iarnă, copil fiind, așteptam cu nerăbdare sărbătoarea Crăciunului. Cu vreo trei săptămâni înainte de Crăciun, cam de la Sfântul Nicolae, bunica ne…
La început de toamnă, anotimp rodnic și bogat, ne-am îmbogățit și noi sufletește la aniversarea a patru decenii de moștenire culturală la Muzeul Satului din Baia Mare. Muzeul în aer…
Lucrarea de față își propune să scoată la lumină oameni simpli și autentici din lumea satului, adevărați păstrători ai moștenirii culturale. Teodor Burzo, rapsodul popular din Suciu de Sus, județul…
Leagănul reprezenta, înainte de toate, patul propriu-zis al copilului, locul în care acesta stătea, atât pe timp de noapte, cât și pe timp de zi. În casă, leagănul era așezat…
Articolul prezintă o sinteză a portului tradițional de iarnă din Maramureș, punând accent pe descrierea unui element remarcabil în anotimpul rece, guba. Piesă nelipsită a costumului tradițional în perioada sărbătorilor…
Povestea „Casei Gaie” începe cu mai bine de 170 de ani în localitatea Bozânta Mare, județul Maramureș. Specifică zonei etnografice Chioar, aceasta a fost construită în anul 1847, având un…