Gheorghe Pârlea

Gheorghe Pârlea

Învățător, ieșit la pensie în 2013, după 44 de ani de activitate în școala satului natal. Implicare în viața culturală a obștii: - a condus câțiva ani un cenaclu („De la străbuni, la nepoți”) - este redactor și coautor al monografiei comunei „Miroslovești - Despre oameni și locuri”, două ediții 2004, 2009, ambele ediții scoase la Ed. „Emia”, Deva) - este autorul albumului monografic „Miroslovesti, prin ochiul timpului nostru”, Ed. „Serebia”, Chișinău, 2014 - a fondat și coordonat redactarea revistei locale „Glasul satului” (întreruptă după cinci ediții.). - intermediază pentru comunitatea locală, de peste 15 ani, o relație culturală cu un grup de oameni de cultură și artă din R. Moldova, relație din care a rezultat publicarea unei monografii a acestei legături frățești („O punte peste Prut”, Ed. „Balacron”, 2013, antologie de publicistică contextualizata relației amintite, autor Gheorghe Pârlea). - este coautor, în același context al „punții peste Prut”, la volumele jubiliare „Cotul Donului 1942 – eroism, jertfă, trădare” și „Mihail Sadoveanu, fiul țărăncii din Verseni” (ambele editate și tipărite la Chișinău). Îndeletniciri favorite în afara sarcinilor cotidiene: lectură (literatură din domeniile umaniste); exerciții de creație literară (versuri) publicate pe site-uri literare și în volume de grup inițiate de respectivele reviste on-line.

Miroslovești – element al matricei identitare românești

De | 2017-12-29T16:34:22+00:00 24 decembrie 2017|

Satul Miroslovești din județul Iași, s-a constituit ca așezare într-un areal geografic din avalul râului Moldova, cu o largă deschidere spre Masivul Ceahlău. Comunitatea satului, alcătuită dominant din agricultori și mici meseriași, manifestă un atașament deosebit pentru istoria locală, contextualizată istoriei regionale și naționale – efect al dedicației slujitorilor școlii, parte din ei autorii primei monografii a localității, apărută în două ediții. Localnicii păstrează încă elemente ale tradiției locale, organizează din când în când Șezătoarea și asigură permanență punerii în scenă a formațiilor folclorice specifice Anului Nou. Preotul și Consiliul Parohial asigură custodia unei Biserici de lemn din 1756, declarată monument istoric. Deși comunitatea e relativ îmbătrânită, parte din tineretul satului lucrând în străinătate, cei de acasă asigură satului continuitate în dezvoltare.