Monica Dușan

Monica Dușan

Curriculum vitae Monica Dușan s-a născut în data de 9 noiembrie 1967, în comuna Ribița, județul Hunedoara, unde trăiește și în prezent. Angajată ca muzeograf la Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad. Publică următoarele cărți: -Florile dalbe de măr, Editura Corvin, Deva, 2007- o culegere de colinde, Monica Dușan fiind coautor alături de Petru Baciu și Constandin Clemente; -La fântână la izvor-Monografia etnofolclorică a comunei Ribița, Tipografia „Astra”, Deva, 2008. De același autor: -Drumeții pe-o gură de rai, Tipografia „Astra”, Deva, 2009; -Plai de dor, Editura „Gligor Hașa”, Deva, 2013 -Viaţa ca o lacrimă, Ed. „Gligor Haşa”, Deva ,2013 -Simbolic, metafizic şi monumental în proza lui Mihail Diaconescu, Ed. Magic Print, Oneşti, 2014 Colaborează cu următoarele cotidiene și reviste: Cuvântul liber, Miorița, Dor de dor, Vox libri, Zarandul, Formula AS, Argeș, Vatra veche, România pitorească, Pro Saeculum, Familia română, Litere, Curtea de la Argeş Independența Română, Amprentele sufletului, Valahia, Cronica Timpului, Spații Culturale, Dacia nemuritoare, Condeiul Ardelean, Gând Românesc. Premii obținute • Premiul I-reportaj literar- CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE, PROZA, CRITICA LITERARA, FOTOGRAFIE ARTISTICA, Ipoteşti, 15 iunie 2011 • Premiul I –reportaj literar- CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE, PROZĂ, CRITICĂ LITERARĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, Ipoteşti, 2012 • Premiul I – reportaj literar- CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE, PROZĂ, CRITICĂ LITERARĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, Ipotești, 2013 • Premiul I - Dropia de aur-pentru eseu- CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE, PROZĂ, CRITICĂ LITERARĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, Dor Mărunt, Călăraşi, 2014 • Premiul II - pentru eseu- CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE, PROZĂ, CRITICĂ LITERARĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, Dor Mărunt, Călăraşi, 2015 • Diplomă de excelenţă pentru întreaga activitate depusă la realizarea „Monografiei judeţului Hunedoara” • Diplomă de merit cultural pentru contribuția deosebită adusă la valorificarea culturii tradiționale în județul Hunedoara, emisă de Consiliul Județean Hunedoara și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Tradițiilor Populare.

Sfinte umblătoare pe câmpuri. Sânzienele şi solstiţiul de vară

De | 2019-06-25T21:51:34+00:00 25 iunie 2019|

Se apropie timpul magic al solstiţiului de vară, când soarele ajunge la apogeul duratei de strălucire pe parcursul unei zile. În jurul acestei date, a solstiţiului de vară, se concentrează principalele sărbători ale verii, două cu dată fixă, Sânzienele (24 iunie) şi Sânpetrul (29 iunie), iar cu dată mobilă Rusaliile. Aşadar, solstiţiul de vară este marcat de un ciclu scurt de renovare a timpului, deschis de Sânziene (Naşterea Sf. Ioan Botezătorul) şi închis de Sânpetru (Sf. Petru și Pavel). Deoarece pentru vechile popoare începutul anului corespundea cu debutul sau sfârşitul ciclurilor biologice ale plantelor şi animalelor care le asigurau existenţa, Anul Nou era celebrat în unele cazuri în perioada solstiţiului de vară când se încheia coacerea seminţelor de grâu, secară, orz, acestea fiind cele mai importante plante cultivate de om. Însă, dintre toate sărbătorile menţionate mai sus, se pare că sărbătoarea Sânzienelor a preluat şi perpetuat cel mai mult din ritualurile precreştine specifice solstiţiului de vară şi Noului An agrar.

Ștergarul zărăndean

De | 2019-03-25T11:05:23+00:00 22 martie 2019|

Ștergarul are o istorie foarte veche. Am putea spune că el a apărut în istorie odată cu primele țesături realizate de om. Primul său rol probabil că a fost cel ritual, decorativ și artistic și abia apoi cel utilitar.

Victor Ravini – Miorița, izvorul nemuririi

De | 2019-03-22T22:37:06+00:00 22 martie 2019|

Pornind de la mit și religie ca una dintre etapele ”evoluției spirituale a omenirii”, așa cum susține Frazer, Ravini demonstrează în monografia sa, că în Miorița este vorba de un ritual religios, un ritual în care ciobanul ”ortoman” este supus unui sacrificiu.

Să vorbim Ca pă la noi, cu poeta Ileana Cornelia Neaga

De | 2018-12-19T23:15:13+00:00 19 decembrie 2018|

Ultimul volum al Ilenei Cornelia Neaga intitulat Ca pă la noi, poate fi considerat un dicționar de regionalisme specifice graiului crișean, dar, la fel de bine poate fi definit ca o lucrare monografică cu temă etnofolclorică, în versuri. Chiar dacă termenul de monografie pare mult forțat aici, volumul Corneliei în care ne sunt prezentate în versuri cu mult har, toate obiceiurile satului de peste an, superstițiile și credințele, clăcile și șezătorile, lucrările agricole sau de prelucrare a cânepii și a lânii, relațiile sociale din lumea satului și întreaga sa atmosferă, mai bine și mai pe înțelesul tuturor, decât ar fi făcut-o un studiu de specialitate.