ISSN-L 2392-6589
Monica Dușan
Curriculum vitae Monica Dușan s-a născut în data de 9 noiembrie 1967, în comuna Ribița, județul Hunedoara, unde trăiește și în prezent. Angajată ca muzeograf la Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad. Publică următoarele cărți: -Florile dalbe de măr, Editura Corvin, Deva, 2007- o culegere de colinde, Monica Dușan fiind coautor alături de Petru Baciu și Constandin Clemente; -La fântână la izvor-Monografia etnofolclorică a comunei Ribița, Tipografia „Astra”, Deva, 2008. De același autor: -Drumeții pe-o gură de rai, Tipografia „Astra”, Deva, 2009; -Plai de dor, Editura „Gligor Hașa”, Deva, 2013 -Viaţa ca o lacrimă, Ed. „Gligor Haşa”, Deva ,2013 -Simbolic, metafizic şi monumental în proza lui Mihail Diaconescu, Ed. Magic Print, Oneşti, 2014 Colaborează cu următoarele cotidiene și reviste: Cuvântul liber, Miorița, Dor de dor, Vox libri, Zarandul, Formula AS, Argeș, Vatra veche, România pitorească, Pro Saeculum, Familia română, Litere, Curtea de la Argeş Independența Română, Amprentele sufletului, Valahia, Cronica Timpului, Spații Culturale, Dacia nemuritoare, Condeiul Ardelean, Gând Românesc. Premii obținute • Premiul I-reportaj literar- CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE, PROZA, CRITICA LITERARA, FOTOGRAFIE ARTISTICA, Ipoteşti, 15 iunie 2011 • Premiul I –reportaj literar- CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE, PROZĂ, CRITICĂ LITERARĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, Ipoteşti, 2012 • Premiul I – reportaj literar- CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE, PROZĂ, CRITICĂ LITERARĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, Ipotești, 2013 • Premiul I – Dropia de aur-pentru eseu- CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE, PROZĂ, CRITICĂ LITERARĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, Dor Mărunt, Călăraşi, 2014 • Premiul II – pentru eseu- CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE, PROZĂ, CRITICĂ LITERARĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, Dor Mărunt, Călăraşi, 2015 • Diplomă de excelenţă pentru întreaga activitate depusă la realizarea „Monografiei judeţului Hunedoara” • Diplomă de merit cultural pentru contribuția deosebită adusă la valorificarea culturii tradiționale în județul Hunedoara, emisă de Consiliul Județean Hunedoara și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Tradițiilor Populare.
În urmă cu jumătate de secol dantela era nelipsită din fiecare casă, ba mai mult, ocupa un loc de mare cinste în lada de zestre a fetelor de măritat, fiind…
Într-o zi mohorâtă și târzie de toamnă, care încă mai păstra în natură o bună parte din culorile explozive și variate pe care toamna le aduce de obicei în alaiul…
Dacă într-un trecut îndepărtat torsul și țesutul, precum și alte activități, aveau și o componentă sacră, astăzi, furcile de tors și fusele, le privim cu alți ochi, pentru că frumusețea…
În zona Zarandului de Munte, din jurul Bradului, zonă la care facem referire în studiul nostru, există obiceiul încondeierii ouălor de Paști, fără să avem cunoștință despre o dată mai…
Încă din timpul iernii, prin satele românești, oamenii sunt cu gândul la viitorul an agricol, la holdele bogate, la fructele pârguite şi aromate ce vor năpădi livezile în prag de…
Toate obiceiurile și ritualurile legate de moartea „Anului vechi” și nașterea ”Anului nou”, au ca scop unic, ”renovarea simbolică a lumii”. Acestea constau în acte de divinație, adică diverse practici…
În urmă cu 111 ani, la 29 septembrie 1910, pe Dealul Bujoara din comuna Vața de Jos, se năștea într-o familie modestă de țărani ai locului, departe de lume, copilul…
Biserica din Tomnatecul de Sus a fost construită probabil în anul 1805, după inscripția de pe clopotul mic: ”Laudă pe Dumnezeu la biserica de sus, în Tomnatic, 1805”. Un alt…
Crucea de drimoc se pune în pieptul copiilor în seara de Bobotează, pentru a fi frumoși și sănătoși tot anul. Ea se confecționează din firul de drimoc (Viburnum lantana) aflat…
Satele Zarandului de Munte erau la jumătatea secolului XX, sate prospere, cu oameni harnici și pricepuți la toate. Gospodăriile cu numeroase acareturi erau risipite pe dealuri, printre pomii fructiferi, vegheate…