Măriuca Alexandrescu

Măriuca Alexandrescu

Fac parte dintr-o familie care, de-a lungul generațiilor, a avut strânse legături cu Biserica Ortodoxă Română. Tatăl meu, arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet, a fost arhitectul Patriarhiei timp de 36 de ani, proiectând peste 100 de biserici (de ex.Parcul Domeniilor-Cașin, Sf.Vineri-Nouă, Catedrala Sf. Împărați din Constanța, biserica de la Ierusalim, biserica de la Maglavit). Cercetările genealogice întreprinse de fiul meu ne-au revelat un arbore plin de diaconi și preoți. Soțul meu, Adrian Alexandrescu, este Doctor în teologie, specialist în Iconografie și Erminie bisericească și totodată pictor bisericesc, cu specializare în mozaic. Fiul meu, Ștefan Ionescu Berechet, este Doctor în teologie, specializat în Artă sacră și Istorie, lector la Facultatea de Teologie ortodoxă a Universității București. Nepoții sunt încă la școală... Am urmat Liceul „Spiru Haret ” din București, apoi Facultatea de limbi romanice – secția franceză – a Universității București, obținând Diploma de licență cu teza „Georges Brassens – troubadour du XXe siècle”, subiect inedit și „revoluționar” pentru acei ani (1972). Pasiunea pentru literatură și pentru limba franceză m-a determinat să prefer activitatea de traducătoare celei de cadru didactic, așa că mi-am îndeplinit stagiul în Comerțul Exterior, apoi, în 1976, am intrat prin concurs ca traducătoare la Patriarhia Română. În 1985, am obținut, prin dispensă specială, să dau admitere la Facultatea de Teologie Ortodoxă (unde nu erau acceptate femei laice), am fost admisă, dar înainte de începerea cursurilor, Departamentul Cultelor a anulat permisiunea inițială. Astfel, am făcut studii teologice pe cont propriu, de-a lungul celor peste 30 de ani în care am lucrat în cadrul Patriarhiei Române. Între 1999-2011, am ținut și seminarii de limbă franceză cu specific teologic – ca asistent universitar în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din București. În prezent, funcționez ca traducătoare, colaborând cu Patriarhia Română, cu Institutul de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, cu editura Institutului Biblic al BOR, Sophia, Nemira ș.a. Domenii de interes: teologia, în special teologia dogmatică. O preocupare constantă a fost echivalarea termenilor teologici între cele două limbi – franceză și română – având în vedere diferențele confesionale care nu permit identitatea noțiunilor și implicit a termenilor. Specializarea mea principală ca traducătoare o reprezintă teologia dogmatică, dar am lucrat și în domeniul istoriei bisericești și laice (cf. lista anexată de traduceri publicate). Preferințe literare: poezie - Arghezi, Ion Barbu, Apollinaire; proză – Steinbeck, Marguerite Yourcenar, Sadoveanu; ambele -Vasile Voiculescu. Cărţi traduse: Calea Asceţilor (Le chemin des ascètes), de Tito Colliander, editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 1997, reeditat ed.Humanitas, Bucuresti, 2003 Fericita întristare (La douloureuse joie), de O.Clément, B.Bobrinskoy, M.Lot-Borodine, E.Behr-Siegel, ed.IBM al BOR, Bucureşti, 1997 Rugăciunea lui Iisus (La prière de Jésus), de O.Clément, ed.IBM al BOR, Bucureşti, 1998 Împărtăşirea Sfântului Duh (La communion du Saint Esprit), de B.Bobrinskoy, ed.IBM al BOR, Bucureşti, 1999 Icoana, lumina feţei Tale (L’icône, splendeur de Ton visage), de Daniel Rousseau, ed.Sophia, Bucureşti, 2004 Taina Sfintei treimi (Le mystère de la Sainte Trinité), de B.Bobrinskoy, ed. IBM al BOR, Bucureşti, 2005 Nevoia de icoană (Dialogue avec un peintre d’icônes), de Michel Quenot, ed.Sophia, Bucureşti, 2006 Sofronie al Ierusalimului: viaţa monahală şi mărturisirea dogmatică (Sophrone de Jérusalem. Vie monastique et confession dogmatique), de Card. Christoph von Schonborn, ed.Anastasia, Bucureşti, 2007 Icoanele bizantine ale Maicii Domnului (Les icônes byzantines de la Mère de Dieu), de Egon Sendler, ed.Sophia, Bucureşti, 2008 Imagine, icoană, iconomie- sursele bizantine ale imaginarului contemporan (Image, icône, économie – les sources byzantines de l’imaginaire contemporain), de Marie-Jose Mondzain, ed.Sophia, Bucureşti, 2009 Sfântul Serafim de Sarov, de Michel Evdokimov, ed.Sophia, Bucureşti, 2010 Viaţa duhovnicească în cetate (La vie spirituelle dans la ville), de Paul Evdokimov, ed.Nemira, Bucureşti, 2010 Elisabeth Ivanovsky, Convorbire cu Serge Meurant,( Elisabeth Ivanovsky, Conversation avec Serge Meurant) ed.Sophia, Bucuresti, 2010 Introducere în opera Sf.Grigorie Palama,( Introduction à l’oeuvre de Grégoire Palamas) de Jean Meyendorff, ed. Nemira, Bucureşti ( 2014). Mitropolitul Antonie al Surojului (Le Métropolite Antoine de Souroge), de Michel Evdokimov, ed.Sophia, București (2014). Les inscriptions grecques et latines de Scythia Minor (Inscripţiile Scythiei Minor greceşti şi latine) de Acad.Prof.Dr. Emilian Popescu, ed.Academiei Române (2015) Sfântul Ioan Hrisostom, de Laurence Brottier, ed.Sophia, București (2016) Bizanțul și creștinismul, de Olivier Clement, ed.Nemira (2017) Evangheliile și credința față în față cu psihanaliza (Les Evangiles et la foi au risque de la psychanalyse) de Francoise Dolto, ed.Sophia, București (2017) La romanité daco-mésienne et l’ethnogenèse des Roumains (Romanitatea daco-mezică și etnogeneza românilor ) de Const.Petolescu (în lucru) Îndumnezeirea omului după învățătura Părinților (La déification de l’homme selon les Pères) de Myrrha Lot-Borodine, ed.Sophia (în lucru) Diferite traduceri publicate: -Versiunea franceză a Buletinului „ROC News” al Patriarhiei Române (46 numere, 3300 pag.) 1976-1988; -Versiunea franceză a lucrării bilingve a IPS Nestor Vornicescu, Una dintre primele scrieri ale literaturii române străvechi, Pătimirea sfinţilor Epictet şi Astion (de la cumpăna sec.III-IV), ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1990 -Versiunea franceză a lucrării bilingve a IPS Nestor Vornicescu, Sfântul Ambrozie al Mediolanului, ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1996 - Reflecţii asupra Bisericii ortodoxe; - Constituţia dogmatică „Lumen Gentium”; - Revelaţie şi tradiţie în Constituţia dogmatică „Dei Verbum” , de André Scrima, în volumul „Duhul Sfânt şi unitatea Bisericii”, ed. Anastasia, Bucureşti, 2004 -Traducerea a 8 articole- 165 pagini din „Etudes byzantines et post-byzantines” vol.V, ed. Academiei Române, Bucureşti, 2006 -Traduceri de prefeţe, studii introductive, postfeţe cu specific teologic (de ex. studiul introductiv la ediţia jubiliară a Noului Testament de la Bălgrad, studiul introductiv la volumul Sfinţi români etc). - Studii, comunicări, rezumate pentru Institutul Național de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”.

Mateiaș – colțul meu de rai

De | 2018-06-29T16:39:25+00:00 28 iunie 2018|

Articolul evocă un episod din primul război mondial, și anume luptele purtate în toamna anului 1916 în zona Câmpulungului. În amintirea celor căzuți în acele lupte, în anii 1928-1935, a fost ridicat Mausoleul Eroilor de pe Muntele Mateiaș, după un proiect realizat de arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet, originar din Câmpulung și participant el însuși la războiul din 1914-1918. Edificiul, care a fost extins și restaurat în 1980-1984, adăpostește osemintele a 416 eroi necunoscuți și păstrează înscrise numele a 1900 de ostași căzuți la datorie.