Monica Petcu

Monica Petcu

A absolvit Facultatea de Litere a Universității București
Specializarea: Consultanță și expertiză în publicitate
Diplomă de studii aprofundate în: Semiotica imaginii; Antropologie culturală; Strategii de construire a mesajului vizual

Organizator și participant la:
Simpozionului național TRADIȚII ROMÂNEȘTI (ediții anuale), București
Seminarul Național de diagnostic în cadrul proiectului internațional Rolul reglator al statului privind calitatea și echitatea serviciilor educative , organizat de CNEE, MEDCTS și OIF.
Conferința Națională ( cu participare internațională) a proiectului Dezvoltarea Capacității Instituționale a GNAC. Promovăm calitatea! , București
Parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România și organizarea în școală a programului Ora de română; cu participarea scriitorilor: Doina Ioanid, Radu Nițescu, Veronica D. Niculescu și Constantin Abăluță
Parteneriat cu Biblioteca Metropolitană și organizarea de manifestări culturale ce explorează relația film-literatură, București
Simpozionul Creativitatea benefică - Cât corespundem necesităților viitorului? București
Manifestarea Lucian Blaga - dacul creștin , organizată de ISMB și Colegiul Național Dinu Lipatti
Simpozionul Internațional Europa gastronomică între tradiție și inovație, București
Organizarea activității curriculare Eminescu și India, invitată Carmen Mușat-Coman
Certificate of participation at the national edition of extremely short story competition 2013-2014; organizat de Shakespeare School, București;
Simpozionul internațional EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ ŞI PROVOCĂRILE LUMII CONTEMPORANE, București
Simpozionul international: UTILIZAREA CREATIVĂ A NOILOR TEHNOLOGII DIDACTICE, Bistrița-Năsăud
Simpozionul național I. AGÂRBICEANU ȘI SCRIITORII ARDELENI, Alba-Iulia
Simpozionul internațional PARTENERIAT CU MEDIUL, Timișoara Simpozionul internațional ABANDONUL ȘCOLAR ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ, Lugoj

Omnisciența limitată

De | 2015-09-18T12:11:32+00:00 16 iunie 2015|

Bacalaureatul național este trecut prin filtrul experienței și al conștiinței, iar rezultatele nu pot fi decât adevăruri parțiale. Ele sunt legate de probele scrise la limba și literatura română. Față de anii ’90, azi nimeni nu îndrăznește să ceară un eseu liber deoarece reprezintă un nivel pe care nu îl pot atinge absolvenții de liceu, în marea lor majoritate. Acea epocă a trecut în utopie, din păcate. O schimbare majoră în tiparul subiectelor de bacalaureat s-a produs în anii 2000, în sensul valorificării benefice a competențelor de înțelegere suplă, nuanțată și profundă a textului și de exprimare corectă și expresivă. S-a renunțat la acel model pentru că au ieșit la suprafață eșecurile reale ale învățământului: copiii nu știu ce citesc, nu înțeleg mesajul de profunzime, nu articulează idei logice, nu pot compara ideile altora cu propriul lor mod de a vedea lumea, nu au intuiția și respectul valorilor. În plus, bacalaureatul actual (din 2010 până în prezent) reprezintă în foarte mică măsură exercițiile de cultivare a limbii române. Este regretabilă această schimbare, deoarece un bun nivel al practicării corecte și expresive a limbii este o deprindere esențială care trebuie consolidată în liceu și supusă examinării. Este un semn al respectului pentru limba care ne menține identitatea națională. Senzația pregnantă pe care o lasă trecerea în revistă a subiectelor examenului național este că astăzi totul se înghesuie printr-o grilă prefabricată, în care se ciocnesc toți autorii canonici. În fond, ei sunt reduși la un tipar sec, sunt aproape înregimentați. Li se oferă tuturor o cale mult prea strâmtă, deși literatura este exact opusul, ea înseamnă maxima deschidere, drumul unic al fiecărui creator.