Locul pentru casa de vacanță a domnului profesor Mircea Malița a fost ales datorită nucului, care la vremea respectivă, prin anii ’70, l-a fermecat. Dânsul spunea că nucul în credința populară este o entitate protectoare, iar cine-l taie va avea parte de nefericire.
Așezat aproape de București la 60 de km, orașul Ploiești, cu un avânt economic înfloritor încă din 1877, a găzduit de-a lungul anilor multe concerte simfonice din țară și din străinătate. Un alt factor favorizant este faptul că aici își aveau domiciliul persoane influente și cetățeni de diferite etnii, astfel Ploieștul aflându-se mereu pe harta mai multor trasee artistico-culturale. Turnee ale unor formații muzicale reprezentative europene au venit să concerteze chiar din ultimul pătrar al veacului al XIX-lea.
Paul Constantinescu s-a născut la Ploiești, în anul 1909 într-o familie de intelectuali și a trăit 64 de ani. După George Enescu este considerat a doua mare personalitate a muzicii românești. Stau mărturie opera comică „O noapte furtunoasă”(1935), poemul coregrafic „Nuntă în Carpați”(1938), baletul-pantonimă „Spune, povestește, spune”(1947), „Oratoriul Bizantin de Crăciun”(1947), „Oratoriul Bizantin de Paști”(1946), „Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră”(1963) etc. Pe linie componistică s-a manifestat cu lucrări valoroase ca: „Dansurile simfonice”, „Concertul pentru pian și orchestră”, „Tocata pentru pian”, opera „Pană lesnea Rusalim”, muzică pentru film și altele. S-a remarcat și prin talentul la desen și ca eseist.
Fierăritul, meșteșug rezervat în exclusivitatea bărbaților a cunoscut și la Vălenii de Munte o anumită dezvoltare datorată pe de o parte cărăușiei, iar pe de altă parte agriculturii. Unele unelte agricole au apărut și s-au perfecționat în timp datorită preocupărilor străvechi ale agricultorilor de pretutindeni, de ușurare a muncilor și de obținere a cât mai multor produse de pe terenurile cultivate. Vechimea uneltelor indică și practicarea agriculturii pe aceste meleaguri (la Drajna de Jos – Prahova a fost descoperit un important depozit de bronzuri secolul XIII î.e.n.).
Încă de la finele secolului IX se vorbea in Panonia de bunăstarea Țării Transilvaniei, unde stăpânea un roman, Gelu, țara de dincolo de poduri, udată de râuri bogate, cu pășuni întinse, cu aur fin, sare și alte bogății subpământene. Fierăritul a cunoscut aici, judecând după marele număr de obiecte rămase, o mare dezvoltare: unelte agricole, fiare de plug, securi, săpăligi, rame de hârlețe, cuțite, topoare, clești, ciocane, foarfece, dălți, lacăte, arme.
Ziarul “Neamul Românesc” rămâne pentru totdeauna exemplul unei dăruiri fară egal. Timp de 35 de ani, fondatorul său, Nicolae Iorga a trudit zi de zi pentru apariția lui atât în condiții de pace, cât și de război, în redacția de la Vălenii de Munte și București, și la Iași, în timpul războiului. Istoricul a urmărit ca prin evocarea unor momente importante ale istoriei poporului român să transmită cititorilor nu numai respectul pentru faptele înaintașilor dar și credința într-o lume mai bună.
Prima instituție pe care a înființat-o Nicolae Iorga la Vălenii de Munte a fost Tipografia, ridicată în perimetrul locuinței cumpărate de el în 1907.
În 1910, după publicarea unui volum de documente din colecţia" Hurmuzaki" îi permite savantului Nicolae Iorga săse mute la Vălenii de Munte împreună cu familia în casa polcovnicului Panca,construită în 1870. Casa a fost vandută la licitaie.
În anul 1908, Nicolae Iorga deschide la Vălenii de Munte Universitatea Populară de Vară cu scopul de a „trezi sufletul românesc de pretitundeni și de a schimba prin acest suflet chiar formele de stat în care trăia poporul nostru...ˮ