Nicoleta Grancea

Nicoleta Grancea

Româncă din Veneția Făgărașului,Grădina Maicii Domnului.

Studiul Boierilor din satul Veneția de Jos (Țara Făgărașului – continuare) – Partea 4

De | 2023-06-20T20:26:31+00:00 20 iunie 2023|

O istorie uitată este cea a micii nobilimi românești din Țara Făgărașului. În acest articol, ultimul din cele patru articole serie, ne vom concentra atenția pe urmele lăsate de aceștia în satul Veneția de Jos, vizionând imagini cu blazoane, diplome de înnobilare și vom cunoaște mai multe despre Muzeul Boierilor Veneției Făgărașului

Studiul Boierilor din satul Veneția de Jos (Țara Făgărașului) – Partea 3

De | 2023-03-23T21:27:56+00:00 23 martie 2023|

O istorie uitată este cea a micii nobilimi românești din Transilvania. În cele patru articole serie(acesta fiind al treilea) ne vom concentra atenția pe urmele lăsate de aceștia în Țara Făgărașului, cu precădere în satul Veneția de Jos. Vom afla cine erau acești mici boieri locali, care era rolul lor și cum se distingeau în societatea de atunci, condusă de cele maghiari, sași și secui, în care românii erau doar „tolerați”, precum și ce blazoane aveau și cum arăta o diplomă de înnobilare.

Studiul Boierilor din satul Veneția de Jos (Țara Făgărașului) – Partea 2

De | 2023-03-20T11:45:36+00:00 16 decembrie 2022|

Depresiunea Țării Făgărașului este menționată mai întâi într-o diplomă a regelui ungar Andrei II emisă în anul 1222, diplomă prin care scutește pe cavalerii teutoni așezați în Țara Bârsei de orice vamă când trec prin țara secuilor și țara românilor. În anul următor, 1223, o parte din teritoriul Țării Făgărașului, este donat de același rege maghiar, Mânăstirii Cârța, pământ retras autorității juridice a locuitorilor săi români.

Boierii din Veneția Făgărașului. Începuturi

De | 2022-09-13T21:42:07+00:00 13 septembrie 2022|

Dacă într-un trecut îndepărtat torsul și țesutul, precum și alte activități, aveau și o componentă sacră, astăzi, furcile de tors și fusele, le privim cu alți ochi, pentru că frumusețea lor artistică, decorul fabulos le-a transformat de multe ori în adevărate opere de artă. Doar că, misterioasele crestăturile inițiale care acopereau lemnul furcii nu au avut doar un simplu rol estetic, așa cum am fi tentați astăzi să credem, ci, așa cum voi arăta în materialul de mai jos, inițial semnele incizate în lemn, au avut o semnificație concretă și un caracter sacru, chiar dacă toate aceste semnificații arareori au mai ajuns până în zilele noastre. Astfel, furcile de tors frumos ornamentate, sunt de fapt adevărate documente etnografice, ce înmagazinează o veche și deosebit de valoroasă informație. Ajungem astfel, prin intermediul lor, la o viziune fabuloasă a strămoșilor cu privire la univers, la conexiunile omului cu macrocosmosul și a drumului pe care acesta îl parcurge între Pământ și Cer, Viață și Moarte, între material și spiritual. În materialul de față vom analiza câteva furci de tors din Zarandul de Munte, punând accent pe simbolistica aspectului și a decorului, pe valoarea lor ca document etnografic, dar și ca obiect care în trecut pecetluia legătura de iubire dintre doi tineri.