Prof. dr. RĂŢOI TUDOR

Prof. dr. RĂŢOI TUDOR

CURRICULUM VITAE Numele şi prenumele: RĂŢOI TUDOR Data şi locul naşterii: 14.01.1953, comuna Dăbuleni, judeţul Dolj Domiciliul actual: str. Dr. Victor Babeş, nr. 6, Bloc TN 17, Sc. 4, Ap. 12, DROBETA-TURNU SEVERIN Starea civilă: Căsătorit E-mail: tudor.ratoi@gmail.com Studii: 1. Liceale: Liceul Economic Corabia, judeţul Olt, 1972 2. Universitare: Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Istorie, specializarea Istorie, 1972-1976 Poziţia profesională şi locul de muncă: Director/Şef Serviciu Judeţean, Direcţia Judeţeană/Serviciul Judeţean Mehedinţi a/l Arhivelor Naţionale Titlul ştiinţific: Doctor în istorie din anul 1996, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, titlul tezei: „Din modernizarea României interbelice. Legislaţia socială a muncii”. Ruta profesională: • muzeograf la Muzeul Regiunii “Porţile de Fier” Drobeta-Turnu Severin în perioada 01.09.1976-04.09.1981; • arhivist: 04.09.1981-01.05.1985, apoi arhivist principal: 01.05.1985-31.12.1995; 01.05.1996-30.06.2006 – şef filială II, şef direcţie II, director Direcţia Judeţeană Mehedinţi a Arhivelor Naţionale; 01.07.2006-30.06.2007 – director general adjunct al Arhivelor Naţionale; din 01.07.2007 până la zi – director/şef Serviciu judeţean Arhivele Naţionale Mehedinţi; • lector univ. asociat în cadrul centrului Universitar Drobeta-Turnu Severin (1995-2006) la specializările Birotică şi A.L.S.; lector univ. asociat la Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” la specializarea arhivistică, conferenţiar univ. din 2007. • conferenţiar univ. asociat la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Catedra de Istorie, Universitatea din Craiova, din anul 2007. Domenii de preocupări academice şi de cercetare: • Istoria modernă şi contemporană a României, relaţii internaţionale, diplomaţie, instituţii politice şi culturale, partide politice, istoria ştiinţei şi culturii, arhivistică Preocupări academice şi de cercetare ştiinţifică: • Numărul contractelor de cercetare ştiinţifică: 3 • Cărţi publicate: 41 1. Ca singur autor: 16 • Numărul cărţilor şi volumelor coordonate: 1 • Studii şi articole ştiinţifice apărute: 1. Publicaţii străine: - 2. Publicaţii naţionale: 69 • Numărul comunicărilor ştiinţifice şi a participărilor la simpozioane naţionale şi internaţionale: 134 Apartenenţa profesională: . membru în colegiile de redacţie ale revistelor „Oltenia”, seria nouă (editată la Craiova începând cu anul 1997), „Revistei Arhivelor” (1997-2007), precum şi al unor reviste de cultură („Amfitrion” şi „Terra Griphonis”), ambele editate la Drobeta-Turnu Severin. . referent ştiinţific al revistelor “Oltenia” şi “Drobeta”; . secretar de redacţie al revistei “Drobeta”, IV, 1980. . membru al Federaţiei Arhiviştilor din România. Activitatea didactică: Disciplinele de curs şi seminar efectuate ca asociat după anul 2000: Diplomaţia europeană în sec. XIX-XX, România în relaţiile internaţionale în epoca contemporană, Stat şi Naţiune în Europa în secolele XIX-XX la specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene; Istoria modernă universală, Extrema stângă şi extrema dreaptă în istoria Europei la specializarea Istorie; Istoria şi civilizaţia Europei în epoca modernă şi contemporană, Istoria şi reformele constituţiilor României la specializarea Master Recunoaştere profesională: • Premiul Centrului Cultural Mehedinţi pe anul 2003 pentru lucrarea „Dicţionarul Enciclopedic al judeţului Mehedinţi”, Editura „Prier”, 2003, 479 p. şi pe anul 2008 pentru lucrarea „Rezistenţa anticomunistă din sud-vestul României. Colectivizarea agriculturii. Realităţi şi aparenţe. Documente”, vol. IV, Craiova, Editura ALMA, 2008, 373 p. Citări de lucrări: în Istoria Românilor, vol. VIII, România întregită (1918-1940), coordonator Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, p. 178; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria Românilor în secolul XX (1918-1948), p. 653; Marin Radu Mocanu, Arhivele şi cultura, 1998, p. 120-121; Maria Dogaru, Colecţiile de matrice sigilare ale Arhivelor Statului, 1984, Bucureşti, p. 206; Adina Berciu-Drăghicescu, Arhivistică şi documentaristică (bibliografie, cap. Bresle şi instituţii moderne), Paula Scalcău, De la Papingo la Turnu Severin, Bucureşti, 2008, p. 12, 20, 36, 37, 39, 42, 48, 58, 60, 67, 72, 75-76, 86, 98-101, 103, 105, 228-229, în revista Argeş, aug. 2006, recenzie la ediţia de documente Ştefan Odobleja. Corespondenţă etc. Limbi străine cunoscute: franceza Prof. dr. Tudor Răţoi

UN NOU VOLUM DE CORESPONDENȚĂ DR. ȘTEFAN ODOBLEJA

De | 2018-06-29T16:40:05+00:00 28 iunie 2018|

Articolul prezintă conținutul unui al doilea volum de corespondență referitor la viața și opera doctorului Ștefan Odobleja, unul dintre fondatorii ciberneticii generalizate, după primul volum publicat în 2002. De această dată, este vorba despre scrisori emise de dr. Odobleja și trimise unor corespondenți, persoane fizice sau instituții, în legătură cu ceea ce l-a preocupat în mod deosebit în ultimii ani ai vieții și în primul rând cu privire la cele două mari evenimente științifice din această perioadă, congresele internaționale de cibernetică de la București (1975) și Amsterdam (1978). Noul volum oferă un supliment de informații la fel de util ca și primul întru cunoașterea veridică a personalității și operei doctorului Ștefan Odobleja, oferindu-ni-l într-o varietate de ipostaze, ca om și savant, preocupat cu precădere de problemele științifice, dar și de faptele de viață obișnuite.

CAZUL ODOBLEJA – ASPECTE ALE DEMERSURILOR SAVANTULUI PENTRU RECUNOAȘTEREA CONTRIBUȚIEI SALE ÎN FUNDAMENTAREA CIBERNETICII CA ȘTIINȚĂ

De | 2017-12-24T21:52:50+00:00 24 decembrie 2017|

Prioritatea operei dr. Ștefan Odobleja în întemeierea ciberneticii constituie una din problemele controversate și netranșate, din păcate, în favoarea savantului român, de știința ultimelor cinci – șase decenii. Această problemă de istoria științei, în general, și de istoria ciberneticii, în particular, a apărut ca provocare a cunoașterii contemporane – în primul rând a celei românești – în anii ’60 - ’70, după ce în România a început să fie difuzată și tot mai larg cunoscută opera lui Norbert Wiener, recunoscut unanim ca întemeietor al ciberneticii. Studiind și aprofundând lucrările lui Wiener, apărute după cel de-al Doilea Război Mondial, dr. Ștefan [...]

”ȘTEFAN ODOBLEJA – ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“

De | 2017-12-24T20:18:22+00:00 24 decembrie 2017|

Simpozion internațional, Ediția a VI-a, Drobeta – Turnu Severin, 20-21 octombrie 2017 La 20-21 octombrie 2017, în organizarea Fundației “Ștefan Odobleja”, la Hotelul “Severin” al Episcopiei Severinului și Strehaiei, a avut loc cea de-a VI-a ediție a Simpozionului internațional ”ȘTEFAN ODOBLEJA -  ETERNITATE LA TIMPUL PREZENT“. Au participat personalități ale vieții științifice și culturale din Drobeta-Turnu Severin și Mehedinți, onorate, ca și în anii precedenți, de prezența acad. Alexandru Surdu, vicepreședintele Academiei Române, și prof. univ. dr. Aurel Popa-Wagner, de la Universitatea de Medicină din Craiova și cercetător la un institut  de științe din Rostock (Germania). În prima zi, participanții [...]

FONDUL ARHIVISTIC PERSONAL DR. ŞTEFAN ODOBLEJA DE LA ARHIVELE NAŢIONALE MEHEDINŢI

De | 2017-12-24T13:34:17+00:00 25 septembrie 2017|

Articolul prezintă conţinutul fondului personal de documente păstrat şi administrat la Arhivele Naţionale Mehedinţi pe numele doctorului Ştefan Odobleja, autorul „Psihologiei consonantiste” şi întemeietor al ciberneticii. Majoritatea documentelor vorbesc despre elaborarea, tipărirea şi difuzarea acestei lucrări, precum şi despre alcătuirea altora, cum este „Logica”, sau cea tipărită sub titlul „Psihologia consonantistă şi cibernetica”. Alte documente - corespondenţa, în principal – se referă la efortul dr. Odobleja de a-şi demonstra prioritatea în cibernetică, la preocupările lui pentru diverse aspecte subsumate profesiunii de medic, pentru istorie şi pentru alte domenii ale spiritului, precum literatura, filosofia şi ştiinţele sociale, în general.

FONDUL ARHIVISTIC PERSONAL DR. ȘTEFAN ODOBLEJA DE LA ARHIVELE NAȚIONALE MEHEDINȚI

De | 2017-09-24T13:26:37+00:00 16 iunie 2017|

Articolul pune în circuit câteva informaţii în legătură cu personalitatea doctorului Ştefan Odobleja, om de ştiinţă român, considerat de o parte a lumii ştiinţifice din România şi chiar din străinătate, adevăratul întemeietor al ciberneticii, precum şi în legătură cu fondul arhivistic personal existent la Arhivele Naţionale Mehedinţi provenind de la această personalitate.