Viorel Dolha, Author at limbaromână.org

Veac(uri) la hotarul sufletului românesc

De Viorel Dolha| 2017-09-24T13:26:59+00:00 16 iunie 2017|

Autorul face o scurtă trecere în revistă a unor evenimente foarte importante ce țin de spiritualitatea și cultura românească, evenimente uitate sau, după caz, aruncate în uitare. Un învățător e necesar devenirii în orice moment al vieții; înființarea unei asociații a învățătorilor e un reper cultural și spiritual de marcă pentru un neam întreg. Pentru trecutul și prezentul neamului și cu atât mai vîrtos pentru viitorul românesc. Tipurile de evenimente pomenite de autor aici încă ne hrănesc pe noi, românii, cu energii de viață, elevate, de tipul celor pe care nu prea mai reușim să le producem, noi contemporanii. Să luăm aminte!

Mai mult

Învățătoarea basarabeancă Elena Alistar, prima femeie româncă membră a unui for legislativ (parlament)

De Viorel Dolha| 2019-10-06T10:52:20+00:00 19 martie 2017|

Se împlinesc 100 de ani în 2017 de când o femeie româncă a acces într-un parlament. Din păcate, următoarele femei românce vor putea ajunge în forul legiuitor abia după 30 de ani de la această premieră a Elenei Alistar. A militat pentru unirea Basarabiei cu România, publicând o serie de articole în presă şi organizând un grup de propagandă a ideilor unioniste în teritoriile româneşti de dincolo de Prut și a fost arestată și închisă pentru „activitate naţionalistă” în august 1914. A fondat în 1917 Societatea Culturală „Făclia Femeilor Studente la Medicină” şi Liga Culturală a Femeilor din Basarabia, unde a cerut pe toate căile unirea cu România. În octombrie 1917 a fost aleasă deputat în Sfatul Ţării de la Chişinău, mandat exercitat în perioada 21 noiembrie 1917 – 27 noiembrie 1918.

Mai mult

Eroina Maria Isaicul, profesoara transnistreană care a plătit cu viața curajul de a purta zilnic tricolorul în drumul spre școală

De Viorel Dolha| 2019-10-06T10:55:21+00:00 19 martie 2017|

Maria Isaicul, învăţătoare (profesoară de istorie) din satul transnistrean Cocieri din R.Moldova a fost omorâtă în 19 decembrie 1991 şi aruncată într-o fântână pentru faptul că purta tricolorul românesc pe drumul spre şcoală. În 2017 se împlinesc 100 de ani de când ”Deșteaptă-te, române!” a devenit imn oficial, nu în Romania de atunci, ci peste Prut. Menționăm că textul mai fusese publicat, în 1907, în ziarul "Basarabia". ”Deșteaptă-te, române” a mai fost Imn de Stat în Republica Moldova și mai recent, din 27 august 1991 până în 1994. Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova din 27 aprilie 1990 legiferase oficial Drapelul Tricolor. În 1991 începuse însă opoziția rușilor din zona nistreană față de noile simboluri naționale explicit românești. Gestul profesoarei Maria Isaicul de a susține simbolurile naționale românești în Transnistria a fost un gest eroic.

Mai mult

Zvezdana Stanoievici, un desăvârșit profesor și intelectual care descoperă acum scrisul în limba maternă: româna

De Viorel Dolha| 2019-10-06T11:06:48+00:00 19 martie 2017|

Zvezdana Stanoievici (Zvezdana Stanojević) este născută în anul 1973 în orașul Petrovaț pe Mlava (Petrovac na Mlavi). Copilăria și o parte din tinerețe a trăit-o în Melnița (Melnica), un sat românesc din regiunea Homole (Homolje), din estul Serbiei. Astăzi, în satul ei, funcționează ca profesoară de literatură și limbă sârbă. Este pasionată de cultură și tradiție, este autoarea cărții "Calendarul obiceiurilor Românilor/Vlasilor din Homole", și a primului film despre viața copiilor români din Serbia "Odată", a filmului "Meserie din bătrâni", a monografiei și filmului "150 ani ai Școlii Branco Radicevici-Melnița", a altor filme și spectacole cu elevii din școala sa.

Mai mult

STOP MANUALELOR ȘCOLARE ANTIROMÂNEȘTI ALE MENCȘ

De Viorel Dolha| 2019-10-01T22:24:54+00:00 4 ianuarie 2017|

Autorul cere conducerii MENCȘ să pună capăt avizării și folosirii mai multor manuale care sunt antiromânești prin conținutul lor și care au fost folosite de mai multe serii de copii cărora li s-au prezentat denaturat o sumă de informații despre România, români, limba și istoria românilor, popoare vecine și istoria acestora.

Mai mult