Ce este Mărginimea Sibiului?

 

De multe ori în mass-media naţională, şi chiar în cea locală, când se face referire la Mărginimea Sibiului se dau nume de localităţi sibiene, care niciodată n-au făcut parte din acest spaţiu etno-cultural şi socio-istoric.

 

 

Astfel, localităţi precum Ocna Sibiului, Slimnic, Avrig, Şura Mare sau Apoldu de Sus au fost trecute ca fiind cuprinse în Mărginime. A nu se confunda Mărginimea Sibiului cu „marginea” sau împrejurimile Sibiului. Dacă luăm, spre exemplu, comuna Jina situată la peste 50 de km de reşedinţa judeţului, iar Şelimbărul, „lipit” de Sibiu, Jina este în Mărginimea Sibiului, în timp ce Şelimbărul nu este. În rândurile care urmează încerc să fac oarecare lumină în această problemă.

Mărginimea Sibiului cuprinde 18 localităţi româneşti, situate în sudul judeţului Sibiu, între Valea Oltului şi Valea Sebeşului, fiind delimitată de celelalte sate din zonă prin calea ferată Turnu Roşu-Sibiu-Sebeş. Cele mai multe dintre aceste localităţi sunt aşezate în partea de nord a Munţilor Cindrelului şi doar două, Boiţa şi Tălmăcel, sunt umbrite de culmile nord-estice ale Munţilor Lotrului.

 

 

Enumerăm aceste localităţi, pornind de la est spre vest: comuna Boiţa, satul Tălmăcel care aparţine administrativ oraşului Tălmaciu, apoi comunele Sadu, Râu Sadului, Răşinari, Poplaca, Orlat, Gura Râului, noul oraş (2003) Sălişte, capitala spirituală a Mărginimii, cu satele sale Cacova (Fântânele), Sibiel, Săcel, Vale, Galeş, urmate de comuna Tilişca cu satul Rod, ajungând apoi pe crestele munţilor, în comunele Poiana Sibiului şi Jina.

Privind harta acestui colţ de ţară, vom vedea că în spaţiul delimitat ca fiind Mărginimea Sibiului se mai găseşte şi o serie de localităţi, pe care nu le-am enumerat mai sus, acestea fiind: oraşul Tălmaciu, comuna Şelimbăr, oraşul Cisnădie, satul Cisnădioara, comunele Cristian şi Miercurea Sibiului cu satul Dobârca. Toate aceste localităţi au fost, până în urmă cu un secol, sate sau târguri cu populaţie preponderent săsească şi care nu au aparţinut spiritual spaţiului românesc al Mărginimii.

 

 

În ultimii ani, prin plecarea majorităţii saşilor spre locurile lor de origine din Apusul Europei (în special spre Germania), după o convieţuire de peste opt secole, aceste localităţi au primit o infuzie de populaţie românească venită în special din localităţile din Mărginimea Sibiului. Nu este astăzi întâmplător faptul că în aceste ultime localităţi enumerate vom găsi numeroşi purtători ai costumului popular din Mărginime, acel minunat bicromism alb-negru şi, totodată ai spiritului mărginenesc.

Unii autori reduc spaţiul Mărginimii Sibiului la teritoriul vechiului Ducat al Amlaşului sau al celui aflat sub jurisdicţia Scaunului medieval al Săliştei, iar alţii îl lărgesc, cuprinzând în Mărginime şi cele câteva localităţi de pe cursul superior al râului Sebeş: Şugag, Mărtinie, Căpâlna ş.a. de la limita de est a judeţului Alba. Nu putem suprapune spaţiul Mărginimii Sibiului pe aria de răspândire a elementelor etno-folclorice ce-i aparţin şi care este mult mai dezvoltată, ajungând până departe în Ţara Oltului, a Hârtibaciului, a Târnavelor, a Secaşelor sau chiar dincolo de munţi în zonele Voineasa, Vaideeni, Novaci etc. Localităţile autentice ale Mărginimii Sibiului sunt doar cele 18, prezentate mai sus.

 

 

În ultimii ani au aderat la Asociaţia cultural-economică „Reuniunea Mărginenilor” o serie de localităţi, atât din judeţul Sibiu, cât şi de dincolo de munţi, din judeţele Argeş, Vâlcea şi Gorj, localităţi cu legături străvechi în Mărginime. Acestea sunt: oraşul Tălmaciu şi comuna Cristian din judeţul Sibiu, comunele Galeşul de Argeş din Judeţul Argeş, Vaideeni şi Polovragi din judeţul Vâlcea şi Novaci din judeţul Gorj.