Motto: “Domnul Dumnezeu (…) toate fiarele câmpului și toate păsările cerului le-a adus la Adam (..) așa ca toate ființele vii să se numească precum le va numi Adam” (Facerea, 2,19)[1. Până în zilele noastre, la popoare altaice care nu au fost și nici acum nu sînt creștine și nici mozaice: kazahi, uzbeci, uiguri și kirghizi, termenul pentru denumirea generica a persoanei sau ființei umane este „adam” (ebr., „adama”), iar în unele limbi austroneziene: leipon, „damat “ ; kemak, „atamasa“; sikaiană, “tama”; sahu, „ngamo“]

Articolul de față, (primul dintr-o serie de articole care vor apărea, sperăm, în numerele viitoare ale revistei, legat organic de al doilea – „La început a fost Cuvântul” – care apare chiar în acest număr, la secțiunea „Cultură”) este rezultatul unei vaste activități de culegere de informații din surse demne de încredere. Cu toate acestea, cele prezentate aici ar putea stârni uimire sau neîncredere. Articolul este scris de un nespecialist care, după o muncă de cercetare asiduă, a constatat că există asemănări lexicale, în aparență stranii, între limbi aparținând unor familii considerate până acum neînrudite. O astfel de încercare îndrăzneață lipsește, în general, din preocupările lingviștilor profesioniști.

În cadrul acestui studiu de genetică lingvistică și de lingvistică comparată a fost cercetat în măsura surselor disponibile un număr variabil de termeni (de la câteva zeci, în eschimosă, până la câteva mii, în chineză, quechua, maori ș.a., media fiind de circa două sute) în fiecare din cele aproximativ 1200 limbi studiate. Aceste limbi fac parte din aproape toate familiile de limbi cunoscute, plus câteva neîncadrate.

Articolul de față cuprinde cercetarea comparată a unor termeni ce desemnează noțiuni din sfera largă acvatică și hidro-meteorologică. Ca surse de informație au fost utilizate dicționare tipărite sau de pe internet, disponibile pe „site-uri” științifice, universitare și un atlas geografic general.

De la început trebuie să precizăm că, observând o serie de similitudini lingvistice uimitoare, am considerat că în știință nu au ce căuta dogmele, așa că am lăsat la o parte orice idee preconcepută, inclusiv științifică.

Din nefericire multe (ca să nu spun majoritatea) din teoriile și metodele științifice actuale deturnează și limitează cercetarea, blocând accesul la adevăr. Astfel, mergând pe urmele celor care au hotărât încadrarea celor aproape 7000 de limbi existente azi și a celor dispărute, cunoscute, în circa 13-15(după unii chiar 17) mari familii de limbi neînrudite între ele, aș fi trecut cu vederea un număr foarte mare de cuvinte a căror asemănare sau chiar identitate nu ar putea fi explicate. Totuși, pentru că, incontestabil, s-au realizat și lucruri valoroase în lingvistică, am preluat o serie de termeni, idei și metode folosite în lingvistică în măsura în care ne-au putut fi de folos fără a ne limita posibilitățile cercetării.

Am înlăturat toți termenii care erau desemnați ca neologisme sau împrumuturi, chiar dacă nu erau dați ca atare dar păreau a fi, pentru a nu denatura rezultatul cercetărilor. Ex: „tempu udan”, „timp/anotimp ploios”, în limba tetun terik, din Malaezia. Nu am luat în considerare cuvântul „tempu”, care ar putea proveni din spaniolul „tiempo”, deși în sursă nu era dat ca neologism și am păstrat doar cuvântul „udan”, care nu are corespondent în limbile foștilor stăpâni europeni.

În listele alcătuite am comparat termeni românești cu cei corespondenți ca formă și sens din diverse limbi diverse indo-europene sau aparținând altor mari familii lingvistice Am ales ca termeni de referință pe cei românești (firește, nu neologisme) pentru că în decursul cercetărilor am observat, în mod surprinzător, asemănarea uneori până la identitate a multor elemente lexicale românești cu multe din cele ale unor limbi polineziene, amerindiene, africane etc.

Înainte de a da listele de cuvinte, se cuvine să dăm o serie de premise ordonatoare în sinteza rezultatelor acestei cercetări lingvistice. Plecăm de la o serie de întrebări cărora vom încerca să le dăm răspuns:

• descoperirea unui număr mare de termeni identici sau foarte asemănători, ca formă și sens, în limbi din familii considerate până acum neînrudite genetic ar putea fi o dovadă a existenței unei limbi primordiale unice pentru toți oamenii?
• a apărut această limbă din onomatopee și sunete grupate aleator (vezi teoria limbii) sau de la început cuvintele au avut un sens precis și au fost create pe baza unor relații între rostul și înșușirile obiectului de numit și înșușirile sunetelor și a combinațiilor de sunete ce aveau să fie alese în urma trezirii anumitor senzații și înțelesuri în omul creator de limbă?
• descoperirea unui număr mare de termeni identici sau foarte asemănători, ca formă și sens în limba română și în peste o mie de limbi de pe toate continentele și din mai toate familiile lingvistice, neologismele fiind excluse, ar putea fi un argument în favoarea apropierii limbii române vechi de acea limbă primordială?
• s-ar putea găsi urme ale amestecului limbilor la Turnul Babel și acest eveniment relatat în Biblie ar putea fi al doilea început al limbajului omenesc?

Rezultate

În diverse limbi ale globului există poate câteva sute de cuvinte care par să aibă o origine comună. Pentru acest articol am selectat cuvinte care au sens de apă sau ceva asemănător și le-am grupat în jurul unor radicali. În cele ce urmează, vom prezenta o serie de cuvinte selectate din diverse limbi ale globului care pot fi grupate în jurul unui număr de radicali cu formă și sens asemănătoare, sensul fiind acela de apă, râu sau un sens adiacent. Am selectat un număr de 8 astfel de grupuri de cuvinte (unde primii doi radicali ap-a, și ak-a, i-am considerat diferiți, din moment ce nu știm încă exact care este relația dintre ei), deși numărul lor este mult mai mare. Probabil că cel mai bine reprezentat este radicalul AP-A, IP-A regăsit ca atare sau în forme apropriate în limbile indo-europene și din alte (deocamdată) șapte familii de limbi, cu echivalentul său AK-A, WAK-A. Cu toate acestea noi învățăm în școală că substativul apă din română, provine din latinescul aqua, dar așa cum se va vedea mai departe forme cu /p/ se găsesc în multe din limbile pământului, indiferent de familie, iar forme cu q/k, în număr mai mic, se găsesc și ele într-o serie limbi din afara familiei indo-europene. Este demn de menționat că în limbile indo-europene se găsesc forme derivate din ambii radicali, anume PIE *ab- ‘apă, curs de apă, râu’ (IEW, 1), cu varianta ap-. Astfel de forme apar, în special în hidronime din spatiul traco-iliric, în spațiul celtic, precum, dar și în cel baltic. Celălalt radical proto-indo-european refăcut de Walde-Pokorny este PIE *akʷa- ‘apă, apă curgătoare’ (IEW, 23). În cele ce urmează vom da mai multe exemple din diverse familii de limbi de pe glob, dar lista nu este nici pe departe una exhaustivă (vezi Vinereanu, DELR, 2008, 81-82).

*AP-A, *IP-A

Familia indo-europeană

română apă – apă, râu

geto-dacă Zaldapa (hidronim) localitate antică din Dobrogea de azi.

hittită happa – apă

hittită hapaa – râu, pârâu

hittită hapa – râu

palaică, ha-a-ap-na-as – râu

sanskrită āpas – apă, râu

prusacă veche ape – râu, pârâu

lituaniană ipe – râu, curs de apă

toharică B ap – apă, râu, pârâu

galică Abona (hidronim) – nume de râu

irlandeza veche aba – râu

galeză (Țara galilor) afon – râu

cornică/bretonă auon – râu

sardă abba – apă

pahlavi, drayaap – râu

Familia afro-asiatică

egipteană veche hpi – a seduce; a călători; a naviga; a curge; a zbura

Familia sumeriană

sumeriană aa – apă

Familia ainu

ainu apta – ploaie

Familia dravidiană

kannada appu – apă

Familia austronezienă

lundayehă abpa – apă

tahitiană modernă pape – apă

tahitiană modernă anapa – mare înspumată

dehu (ins. Loialității) – husapa – lac

enga apu – ploaie

bima, lamalera apu – ceață

mekeo apuapu – nor

kuri abu – ceață

tahitiană (1773) avi – râu

maori awa – râu

Familia algonkiană (America de Nord)

ojibwe : Mississippi (<misi ziibi) (hidronim, America de Nord) – Marele Râu

alte limbi algonkine: nipiy, nipi, nebi, nepihi – apă

Familia uto-aztecană

huichol (și alte 10 limbi uto-aztecane) paa – apă

hopi paayu – râu

shoshonă piapaa – lac, eleșteu

yakui baawe – mare, ocean

Familia qechua (sau quechuană) (America de Sud)

quechua chirapa – ploaie cu soare

quechua api – supă, spălătură

Familia tupi (sau tupiană)

guarani isapy – rouă

guarani hapy – a stropi

Hidronime [2. Atlasul Terrei, Enciclopedia RAO în colaborare cu Istituto Geografico DeAgostini, Grupul Editorial RAO, București, 2008] (râuri) grupate pe țări sau zone geografice.

Japonia – Abashiri;

Nicaragua – Catapicha; Tepenaguasapa; Ojocuapa; Acoyapa; Tipitapa; Sinecapa; Sapoa; Tecomapa; Tecolapa;

Mexic –  Amapa; Jamapa; Papaloapan; Teacapan; Acaponeta; Zahuapan; Tlapaneco; Uspanapa; Chilapa; Teapa; Apaseo; Suchiapa; Mátape; Malapa;

Brazilia – Apa; Apuaē; Apuau; Apucarama; Apucaraninha; Apiai-Mirim; Apiau; Apoda; Apoqitaua; Aporé; Aporema; Apiacá;

Venezuela – Siapa; Sipapo; Giuayapo; Atabapo; Guarapiche; Guapo; Apón; Apure; Carapo; Aponguao;

Uruguay – Arapey Grande și Chico; Apa; Carapa;

Guyana franceză – Approuvaqué; Orapu; Wanapi;

Canada-Alberta – Sunwapta; Wapiti;

SUA – Florida – Alapaha; Alapahoochee; Apalachicola;

     Hawaii – Kapehu; Kapia;

Rusia – Agrapa;

Guineea Ecuatorială – Apú;

*AK-A,*WAK-A

Familia indo-europeană

latină aqua – apă

venetă (limbă italică) Aquileia (hidronim) – denumirea antică a unui râu în nord-estul peninsulei italice

irlandeza veche oiche -apă

galeză aig – mare

gotică ahwa – apă, râu

vechea germană de sus affa – apă, râu

Familia ainu

ainu waka – apă

Familia austroneziană/malayo-polineziană

tidore bantik ake – apă

mouk (Noua Guinee) aki – apă

santali (austro-asiatică) dak – apă

rukay (ins. Taiwan) acilay/acile – apă

maori (Noua Zeelandă) hauqu – a umezi

Familia uto-aztecană (America de Nord)

tepehuan aki – apă

o’odham akimel – râu

yaqui jakia – râu

tongua akwaakin – ploaie

yaqui yuku – ploaie

Familia quechua (sau qechuană) (America de Sud)

quechua aqu – sudoare de bărbat

quexhua aqa – băutură fermentată din porumb

quechua yaku – apă, râu

quechua yaku-Mama (teonim) – zeitate a râulu

Hidronime [3. Atlasul Terrei, Enciclopedia RAO în colaborare cu Istituto Geografico DeAgostini, Grupul Editorial RAO, București, 2008] (râuri) grupate pe țări sau zone geografice.

Etiopia – Walaqa;

Brazilia – Apiacá;

Venezuela – Giuayapo;

Nigeria – Akwayafe;

Africa de Sud – Sak;

Zimbabwe – Sebkwe; Mwewe;

*LAK–

Familia indo-europeană

română lac

latină lacus – lac

greacă veche lakkos – gaură, lac

irlandeză veche loch – lac

bretonă lagen – lac, mare

galeză lwch (pron. luh) – lac

albaneză lagë – apă, mare

Familia austroneziană/malayo-polineziană

efate de sud luk – lac

gesen louk – lac

hawaiană loko – lac

imugon/murut luogon – lac

Hidronime [3. Atlasul Terrei, Enciclopedia RAO în colaborare cu Istituto Geografico DeAgostini, Grupul Editorial RAO, București, 2008] (râuri) grupate pe țări sau zone geografice.

Camerun – Lokundje;

Rep. Dem. Congo – Lukaya; Lukunga; Lukenie; Lokoro; Loange; Lokolo; Lugulu; Lukuga; Lukushi;

Rep. Congo – Likouala; Lengoué; Sangha;

Gabon – Lekoni; Lekey; Lekabi; Lekedi;

Kenia – Lak Bor; Lagh Kutulo; Lagh Bogal;

Malawi – Lugenda;

Tanzania – Lukigura; Lukosi;

Zambia – Lukulu; Lukasashi;

*DAN–

Familia indo-europeană

română Dunăre < PIE *danu (hidronim)

rusă-ucrianeană Don < PIE *danu– (hidronim)

osetică don – apă, râu

sanskrită dhanvati – a curge

sanskrită dana – râu

persană veche dan- – a curge

avestică danu – râu

Familia karveliană (caucaziene de sud)

georgiană den-/din– – a curge

mingreliană dǝn-/din– – a curge

Familia austroneziană

puyama/pitam danaw – apă

katingan danau – apă

tomini dano – apă

vietnameză danau – apă

Hidronime [4. Atlasul Terrei, Enciclopedia RAO în colaborare cu Istituto Geografico DeAgostini, Grupul Editorial RAO, București, 2008] (râuri) grupate pe țări sau zone geografice.

Japonia – Tone; 

Australia – Thone; Don;

Tasmania – Don;

Noua Zeelandă – Donne; Doon;

Taiwan – Da’an;

Bangladesh – Dhansiri; Dhanu;

India – Thane; Dhansiri;

Brazilia – Duna;

Camerun – Donga;

Rep. Dem. Congo – Dungu;

Ghana – Tano;

Guineea – Dion;

Coasta de Fildeș – Tano;

Kenia – Tana;

Lesotho – Dinakeng;

Nigeria – Donga;

Tanzania – Tani;

Portugalia – Dinha;

*NOR-, *NAR-, *NUR–

Familia indo-europeană

română nor

iliră Nareta (hidronim) – râu în spațiu iliric

v.ir. „nel”,                               – s. „nor, negură” – lat. „nebula, -ae”;

corn. „niul”,                                                           – s. „noapte”;

v.scand. „njol”,                                                      – s. „noapte”;

gr. „νεφέλι”,                                                           – s. „nor, negură” – lat „nebula, -ae” ;

Familia autroneziană/malayo-polineziană

mbilua (sau bilua) (insulele Solomon) ñoro – ploaie

Grupul japonic (inclus de cei mai mulți lingviști în familia altaică)

japoneză nureta – ud

Familia altaică

mongolă noor          – lac

mongolă noron  – ud

*JI-(L)

Familia indo-europeană

română jilav

română jilț (reg. înv.) – pârâu

română Jiu (hidronim); cf. Gilort (hidronim, Oltenia), Gilpil (hidronim dacic, la Iordanes)

sanskrită jrayas – râu

paștună (Afganistan) julobay – cascadă

Familia altaică

salară (China) jili – ud

tătară jilman – ud

Familia dravidiană

kannada jala – apă

Familia quechua (sau quechuană) (America de Sud)

quechua ju-chumayu – pârâu

Familia tupi (sau tupiană) (America de Sud)

guarani jey – băutură

guarani jeyurâ – băutură

Familia sino-tibetană

chineză jiulei – băutură

chineză pútáo-jiu – vin (chineză putao – strugure)

chineză jiao – a uda

Familia austroneziană/malayo-polineziană

javaneză (dialectul wetan, Timor) jera – apă

Hidronime [5. Atlasul Terrei, Enciclopedia RAO în colaborare cu Istituto Geografico DeAgostini, Grupul Editorial RAO, București, 2008] (râuri) grupate pe țări sau zone geografice.

Japonia – Uji;

Australia – Jeir Creek; Jerra Jerra Creek; Jerrabattgulla Creek; Jerrara Creek; Jerrawa Creek;

Honduras – Jalan;

Uruguay – Jejuẏ;

Sudanul de Sud – Jikawu; Jur;

 *SER-, *SAR–

Familia indo-europeană

română zer

română zară

română zeamă

română Siret (hidronim)

geto-dacă Sargetia (hidronim), azi Strei

tracă Strumon (hidronim) – râu în regiunea balcanică (azi Struma)

Familia sino-tibetană

chineză zhῑr – zeamă

Familia austroneziană/malayo-polineziană

vangunu, mbareke (austroneziană) zera – mare, ocean

ubiră sareo – apă.

Hidronime (râuri) grupate pe țări sau zone geografice.

Japonia – Shira-Kawa;

Mongolia – Sharga; 

Australia – Sara;

Turkmenistan – Sari-su;

Pakistan – Suru; Sarasvati;

India – Shiriva;

Australia – Sara;

Columbia – Sarare;

Mexic – Sarabia; Sirupa;

Rusia – Sura;

Germania – Saale; Saar; Sauer;

Franța – Sȗre;

Algeria – Isser;

Tunisia – Oued Zouara;

Eritreea – Zara;

Burkina Faso – Sourou; Sirba;

Mozambic – Shire;

*UD–

Familia indoeuropeană

română ud, a uda

dacă Salmor-ude (hidronim) – numele dacic al lacului Razelm de azi

hittită wa-a-tar – apă

hittita cuneiformă vadar – apă

luwiană u-i-ti – apă

sanskrită udan – apă

sanskrită vatar – apă

urdu utar – apă de mică adâncime

albaneză ujë < *udja – apă

umbrică utur – apă

latină udus – ud

gotică watō – apă

daneză vad – ud

engleză wet -ud

anglo-saxonă watar (engleză water) – apă

greacă veche ύδωρ – apă

slavă veche voda – apă

Familia afro-asiatică (hamito-semitică)

ugarită Udum – Cea bine udată (numele unei cetăți)

berberă ued – albie de râu sau de torent în deșert

arabă wadi – vale

Familia uralică

finlandeză vete-i – apă

mordvină ved – apă

mari wat – apă

maghiară vize-l – apă

Familia altaică

mongolă Uda – numele râului care trece prin capitala Republicii Buriate din Rusia

dongxiang usu – apă

salară uji – ud

Familia dravidiană

tamil ōtam – 1. umiditate, mare, val; 2. umed                                                 ˟

kannada odde – umezeală

kannada udu – a uda, uda apă

kannada udaya – a izvorî

kannada udadhi – mare

kannada oddeyaada – ud

Familia austroneziană/ malayo-polineziană (limbi polineziene)

roti uda – ploaie

mokileză wud – ploaie

pazeh udaru – ploaie

tetun udan – ploaie

markezană utau – ud

vietnameză (familia austro-asiatică) uot – ud

lakalai veto – ceață

araki wet – ud

kwaio wasiu – ud

Limbi australiene

kalaw-kawaw-ya woethiwathi – ceață

Limba simeulue (neclasificată)

simeulue bolud – ud

Limba bască (neclasificată)

bască edari – băutură

Familia tupi (sau tupiană) (America de Sud)

guarani ytu – apă

guarani ytororo – cascadă

Hidronime [6. Atlasul Terrei, Enciclopedia RAO în colaborare cu Istituto Geografico DeAgostini, Grupul Editorial RAO, București, 2008] (râuri) grupate pe țări sau zone geografice.

Japonia – Uji; Udyavara;

Alaska – Usuktuk; Utukok;

Rusia – Uda;;

Ciad – Ouadi Kadjia;

Algeria – Oued Saoura; Oued Mya;

Libia – Wadi Ummal Ara’is;

Ghana – Oti;

Nigeria – Wase;

Portugalia – Vade;

Concluzii

Din cele arătate mai sus se desprinde concluzia că un mare număr de limbi răspândite pe întreg globul pământesc împărtășesc un număr de cel puțin 8 (opt) termeni diferiți cu referire la noțiunea de apă sau din aceeași sferă semantică. Cum am mai spus, există mai mulți termeni de acest gen, iar în general, astfel de termeni similari care se regăsesc în diverse limbi se pot ridica la cel puțin 200. Amintirea Potopului biblic, precum și cel al Turnului Babel se regăsesc, de asemenea, la diverse popoare de pe glob. Voi reda doar ce spune tribul kaska din America de Nord despre cele discutate mai sus: „înainte de potop, a fost doar un singur centru; astfel toți oamenii locuiau într-o singură țară și vorbeau o singură limbă”. Prin urmare, atât mitul Potopului cît și cel al Turnului Babel se referă la evenimente reale, petrecute cândva în urmă cu mai multe mii de ani, evenimente a căror amintire  a fost păstrată de către diferite popoare până în zilele noastre.

Bibliografie

• Biblia sau Sfânta Scripură – Ediție jubiliară a Sf. Sinod, Ediutra Institutuli Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti 2001.
• Botta, Dan  – Roma – Threicia, O încercare de etimologie a limbii română, Ed. Crater, București, 2009.
• Bidu – Vrânceanu, Angela și col. – Dicționar de științe ale limbii, ed. Nemira, București, 2005.
• Bulgăr, Gheorghe; Constantinescu-Dobridor, Gheorghe – Dicționar de arhaisme și regionalisme, ed. Saeculum I. O., București 2000.
• Ciorănescu, Alexandru – Dicționar etimologic al limbii române, ed. Saeculum I. O., București 2001.
• Guțu, Gheorghe – Dicționar latin-român, Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1983.
• Incze, Dănilă – Dicționar Sanscrit – Român ed. Universității București, 1995.
• Levițchi Leon; Bantaș Andrei – English-Romanian Dictionary, Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1984.
• Neghat, Nasim, Mohammad și col. – Dari Enghish Dictionary, University of Nebraska at Omaha, fară an.
• Paliga, Sorin – Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian, Fundația Experimentul, București, 2006.
• Savin, Emilia; Lăzărescu, Ioan; Țânțu Katharina – Dicționar Român – German, German – Român, Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1986.
• Scriban, Augustin – Dicționarul limbii românești, ed. Saeculum I. O., București, 2013.
• Vinereanu, Mihai – Rădăcini nostratice în limba română, Alcor Edimpex, București 2010
• Vinereanu Mihai – Dicționar etimologicc al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, Alcor Edimpex, București 2008.
• Walde, Alois; Pokorny, Julius – Indogermanisches etymologisches Wörterbuch, Francke Verlag, Bern, München, 1959
• Yuan, Dong, Dicționar fonetic român-chinez, Editura didactică și pedagogică, R. A., București 1994.
• Atlasul Terrei, Enciclopedia RAO în colaborare cu Istituto Geografico DeAgostini, Grupul Editorial RAO, București, 2008
• *** Poshtu – English Dictionary, Aryana book agency, fără an.
• http://www.language.psy.auckland.ac.nz.bantu
• http://www.language.psy.auckland.ac.nz.austronezian
• http://www.utexas.edu/courses/stross/chorti/chorti.html
• http://www.shoshonidictionary.com/shoshonidisctionary.asp
• http://www.freelang .net/online/igbo.php?ig=gb
• http://www.maoridictionary.co.nz/
• http://www.univie.ac.at/Hausa/oracle/sqle3a.cgi

Abrevieri

• adj.- adjectiv
• anat. – anatomic
• arh.- arhaism
• cf. – confer
• comp. – compară
• conf.- conform
• ins. – insulă
• înv. – învechit
• nr – număr
• PIE – proto-indo-europeană
• reg. – regionalism
• semant. – semantism (sens)
• v. – vechi