Pentru acela ce iubește muntele și mai cu seamă liniștea aproape perfectă de pe culmi, pare aproape imposibil de înțeles cum, în anumite momente din istorie, liniștea aceasta a fost necesar să fie profund tulburată de sunetele armelor.

Dacă urci la cota de 1621,5 m în Pasul Vîlcan – munții Vîlcanului – pe linia de graniță administrativă dintre Hunedoara și Gorj, la un moment dat, această istorie tulburătoare, necesară și profund înrădăcinată în vertebrele neamului românesc, îți vorbește prin multe semne ale timpului, semne ale dorinței omului multimilenar pentru aceleași idealuri, aproape întotdeauna generatoare mai întâi de conflicte care după ce își consumă în mod istoric substanța, se resorb lăsând locul liber pentru mugurii Păcii.

Cu ochii minții  și pe alocuri și cu cei fizici, se pot vedea în Pasul Vîlcan:

• Urmele pașilor legiunilor romane care și-au croit drumul dinspre Dunăre către cetatea Sarmizegetusei;
• Drumul solitar și plin de idealuri al voievodului Mihai Viteazul înspre scaunul imperial pentru a cere ajutor militar în lupta pentru întregirea provinciilor române;
• Drumul Poștalioanelor și punctul de vamă între Țara Românească și Transilvania;
• Tranșeele din Primul Război Mondial și mai ales numărul mare de ostași și ofițeri care și-au găsit eternitatea pe aceste culmi;
• Dezvoltarea turistică pe timp de pace, din ultimele decenii.

Arcul de boltă al acestei istorii are scris deasupra sa cuvântul Unire. Marea Unire de acum un secol, cu toate sacrificiile umane care au permis românilor să trăiască acest moment, s-a clădit și prin luptele pline de eroism din Pasul Vîlcan.

Ca simbol al aducerii aminte a tuturor celor întâmplate în toamna lui 1916, cei ce respectă istoria, memoria înaintașilor, dar mai ales înțeleg nevoia de a duce mai departe această memorie, au ridicat sus la 1621,5 m un impresionant Memorial al Eroilor din Primul Război Mondial.

8 chipuri și tot atâtea busturi unite prin Crucea Mântuitorului, stau de veghe pe culmea Pasului Vîlcan.

Întregitorii de Neam – Regele Ferdinand și Regina Maria sunt prezenți aici alături de 6 dintre cei mai importanți actori militari ai acelor vremuri și ai acestor locuri. Generalul Ion Dragalina și eroina de la Jii – sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, Generalul Ion Culcer – Comandantul Armatei Române din 1916, Colonelul Dumitru Cocorăscu, Locotenenții Gheorghe Tătărescu și Emil Popovici (ucis în luptă în Pasul Vîlcan).

Se cuvine să spunem că Memorialul este expresia unității de acțiune dintre reprezentanții administrației județene Hunedoara, cei ai administrației locale a municipiului Vulcan – cu implicarea totală și plină de patriotism a primarului Gheorghe Ile, acompaniat de membrii Asociației Naționale Cultul Eroilor – Regina Maria și cu însemnata contribuție a românului iubitor de oameni și istorie – Emil Părău – Om al Văii Jiului.

Prezența tuturor celor ce rezonează cu ecourile istoriei noastre în fiecare an, la sfârșit de august la Ceremonialul militar și religios organizat sus la 1621,5 m, este copleșitoare atât ca număr, cât mai ales ca emoție umană contopită la unison în momentele desfășurării acestuia.

Ofranda românilor pe timp de pace pentru cei ce au dechis drumul către această pace, are la bază un limbaj simplu: cel ce ne ajută să rămânem uniți, indiferent de vremuri, iubind România.