Bucovina: onomastică şi istorie II

De

Acesta este textul unei conferințe ținute de autor la Academia Română, pe 24 mai 2001.
Autorul urmăreşte evoluţia Bucovinei, de la includerea în Imperiul Habsburgic a unui teritoriu ce aparţinuse Moldovei. După ezitări, teritoriul anexat Austro-Ungariei, care mai înainte nu avusese un nume, a primit un nume slav, folosit anterior de cancelaria domnească a Moldovei doar în documente redactate în limba slavă; trebuia probat că teritoriul nu era românesc. După acelaşi criteriu s-a ales capitala, Cernăuţi, care e, totuşi, nume românesc; numele ucrainean e Cernivţi. Schimbări dramatice s-au produs şi în toponimia şi antroponimia Bucovinei, atât în timpul Austro-Ungariei, cât şi, mai ales, după ce partea de nord a teritoriului, cuprinsă în regiunea Cernăuţi (Cernivţi) a intrat a intrat în stăpânirea Uniunii Sovietice, actualmente Republica Ucraina.

Bucovina: onomastică şi istorie

De

Acesta este textul unei conferințe ținute de autor la Academia Română, pe 24 mai 2001.
Autorul urmăreşte evoluţia Bucovinei, de la includerea în Imperiul Habsburgic a unui teritoriu ce aparţinuse Moldovei. După ezitări, teritoriul anexat Austro-Ungariei, care mai înainte nu avusese un nume, a primit un nume slav, folosit anterior de cancelaria domnească a Moldovei doar în documente redactate în limba slavă; trebuia probat că teritoriul nu era românesc. După acelaşi criteriu s-a ales capitala, Cernăuţi, care e, totuşi, nume românesc; numele ucrainean e Cernivţi. Schimbări dramatice s-au produs şi în toponimia şi antroponimia Bucovinei, atât în timpul Austro-Ungariei, cât şi, mai ales, după ce partea de nord a teritoriului, cuprinsă în regiunea Cernăuţi (Cernivţi) a intrat a intrat în stăpânirea Uniunii Sovietice, actualmente Republica Ucraina.