Sărbătoarea recoltei la Bobohalma

ARGUMENT

Am iniţiat proiectul „Sărbătoarea recoltei la Bobohalma“, care revine într-o formă „tradițională”, fiind prilej de sărbătoare a toamnei şi a roadelor pământului și, totodată, o încununare a eforturilor depuse, de-a lungul anului, de fiecare gospodar sau agricultor din  Bobohalma, un eveniment, care uneşte oamenii cu voie bună, cei iubitori de preparate tradiționale de pe vatră şi din cămara bunicii, cei iubitori de joc şi port popular.

Cu această ocazie, am organizat activitatea extraşcolară ,,Satul meu în prag de toamnă“ cu elevii de la Şcoala Primară „Decebal” din localitatea Bobohalma, județul Mureş şi părinții acestora, pentru a-i încuraja să inițieze activități comune cu ai lor copii, întru menținerea tradițiilor, obiceiurilor, portului şi jocului popular specific neamului nostru.

La obârșie, la izvor…

Acest eveniment se află la Ediția a III-a în 2018 şi adună la un loc frumusețea costumelor populare ale gospodarilor, purtate altădată la zi de sărbătoare. Cred că prin asemenea manifestări, putem cultiva şi dragostea pentru roadele pământului, care vor fi la loc de cinste pe mesele îmbelşugate. Am degustat, de altfel, toți din produsele tradiționale expuse, pregătite cu atâta suflet de gospodarii bobohălmeni! Satul românesc are viitor atunci când comunitatea se implică! Sper, de aceea, că generațiile următoare vor prelua tradiția şi vor reînvia obiceiurile satului. Dacă ai noștri copii nu văd şi nu trăiesc măcar pentru câteva ore altfel, nu vor cunoaşte rețetele tradiționale ale bunicii şi nu vor iubi tradițiile. Nu vor iubi nici portul, dacă nu-l vor îmbrăca! Într-o lume în care multiculturalitatea este la modă, în care vorbim mai mult de acceptarea celuilalt, de alteritate, e important să nu uităm cine suntem cu adevărat, să nu ne ignorăm identitatea națională!

Manifestarea i-a scos din casă pe cei dornici de distracție, care, dacă nu au venit ca să joace, i-au admirat pe cei care și-au demonstrat talentele de dansatori populari, au etalat frumusetea costumului popular, cu cusături specifice locului, au degustat din produsele tradiționale conservate pentru iarnă de gospodinele satului. Unii au participat, de ce să nu o recunoaştem, pentru a mai afla ce se mai întâmplă prin sat, al cui este copilul sau copila, de-a cui e…cutare, cum au mai crescut unii, vorbe prin care se miră de cum trec anii. Poate unii nu au mai fost demult pe-acasă, iar alții s-au întors de curând la vatra părintească după ani de trudă printre străini, prin Italia, Spania sau Germania, pentru a-şi câştiga existența şi a clădi un trai mai bun pentru familie. Au fost primiți, cu brațele deschise, lătureni cu coşurile pline, pentru a degusta din bucatele tradiționale pregătite de gospodinele locului din recolta toamnei şi pentru a face un schimb de rețete. Cândva, satul lor era un colţ de rai ardelenesc, care acum păstrează mai puţin izul tradițional, dar dacă reînviem tradițiile le vom stimula interesul pentru acestea.

Expoziția „Comori din lada de zestre a bunicii“ a înșirat cu mândrie, de la ţesături, de la covoare/lepedee, până la costume populare femeieşti sau bărbăteşti, tipuri de ceramică, obiecte sau unelte din lemn.

Copiii sunt învățati de mici să-şi ajute părinții la grădinărit, la strânsul recolei din grădini, dar şi din livezi. Specificul localității Bobohalma este agricol datorită suprafețelor de teren agricole şi a calității şi fertilității acestora. Implicarea în astfel de lucrări îi face mai responsabili şi îşi dezvoltă şi abilități de viață. Așa este în multe gospodării, unde viața omului e legată încă mai mult de roadele pământului, de ritmul naturii, decât de ofertele din supermarket, de  Facebook sau de programul de la televizor!

Am admirat pe mesele îmbelşugate coşuri pline cu legume şi fructe proaspete și participanții s-au putut bucura de valoarea produselor agroalimentare şi tradiționale din zonă, degustându-le.

Le-am adresat copiilor provocarea de a-i ajuta pe părinți şi pe bunici la strângerea recoltei, sărbătorind cu oamenii locului munca, dar şi cu alți consăteni. Băieții au strâns surcele pentru aprins cuptorul din lut, au pregătit coceni după ce-au sfârnit porumbul, iar fetele au învățat, puțin câte puțin, să frământe aluatul pentru pâine, aşa, după puterile lor…

Această sărbătoare este echivalentă cu o călătorie înapoi în timp, unde am putut petrece o zi, în atmosfera satului românesc de odinioară, părinţii retrăind pentru o clipă anii copilăriei în satul natal. Ne-a familiarizat cu atmosfera de familie din veacurile trecute, dar s-au practicat şi unele din activităţile specifice locuitorilor satului transilvănean românesc, care implică atât dăruire, cât şi pasiune, delectându-ne chiar şi cu bucate realizate după reţete vechi de secole. A fost locul ideal pentru a descoperi viaţa tradiţională rurală românaescă, dar am aflat şi lucruri despre vechile secrete ale rețetelor tradiţionale atât de gustoase.

Proiectul dorește să reamintească participanților că „Agricultura este baza inițială a unei civilizații“, cum spunea Toffler. Transilvania e un spaţiu cultural de o remarcabilă complexitate.

Orice sărbătoare de acest gen reflectă aspecte din lumea satului transilvănean, o lume a obiceiurilor şi tradiţiilor, dar şi a preparatelor culinare tradiționale. Satul este locul unde s-a născut cultura, unde se conservă şi supravieţuiesc valori şi tradiţii puternice ce se cer a fi descoperite/redescoperite, puse apoi în lumină şi neapărat păstrate cu sfinţenie. Lumea satului transilvănean încă e un izvor nesecat de inspiraţie, venit din adâncurile timpului pentru a ne ajuta să desluşim tainele satului românesc. De aceea trebuie să învățăm să ne cunoaştem rădăcinile, să știm ceea ce am fost, pentru a înţelege ceea ce am ajuns să fim azi şi ce e bine să devenim mâine.