Expoziția itinerantă Domnitori și regi ai Românilor – portrete creion pe meleaguri Dunărene

De | 2020-03-22T21:42:01+00:00 22 martie 2020|

Articolul prezintă câteva considerații privind expoziția itinerantă “DOMNITORI ȘI REGI AI ROMÂNILOR” – desene în creion, deschisă in cinstea Centenarului Marii Uniri. Evenimentul a fost adus până în prezent în fața publicului giurgiuvean la Muzeul de Istorie “Teohari Antonescu” din Giurgiu și a publicului din Călărași la Muzeul Dunării de Jos. Cititorii pot descoperi istoria realizării expoziției, câteva detalii legate de interesul meu pentru tema istorică abordată și mărturisiri despre arta și tehnica portretului în creion.

Creație și oameni frumoși – Ardud 2018

De | 2018-10-01T12:20:03+00:00 1 octombrie 2018|

Ardud este cunoscut ca un oraș turistic medieval, o zonă îmbrățișată de peisajul idilic, frumos conturat. Orașul este populat de oameni harnici, voioși și foarte prietenoși, care participă la evenimente educative, la susținerea culturii și a tradițiilor. Cetatea de la Ardud este înconjurată de o istorie interesantă și condimentată cu intrigi și legende misterioase. În Ardud, prin participarea la Tabăra de creație 2018, am legat prietenii, am realizat compoziții inspirate din motivele specifice zonei, cât și peisaje în Plein Air. Am avut ocazia să participăm ca spectatori la prima ediție a evenimentului ”Ziua Calului” și să vizităm orașul îngemănat al Ardudului, Nagyecsed, în Ungaria. Experiența în Ardud a fost cu totul aparte, memorabilă și demnă de a fi repetată!

Civilizația tradițională a lemnului între mit și realitate

De | 2017-12-24T17:59:11+00:00 24 decembrie 2017|

Lemnul a fost și este materia principală pe care omul a folosit-o din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Din lemn omul și-a făcut locuință și biserică, obiecte și unelte care să-i ușureze munca și viața și chiar obiecte de artă care să-i înfrumusețeze spațiul în care trăiește. În activitatea de prelucrare a lemnului, meșterul popular a pus atât îndemânare cât și simț artistic astfel încât specialiștii vorbesc atât despre civilizația românească a lemnului, cât și despre arta românească a lemnului. O gamă variată de astfel de obiecte pot fi apreciate în Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, o mărturie vie a civilizației tradiționale a lemnului

Biserica Ortodoxă ”Sfântul Nicolae” din Ribița – 600 de ani de istorie și spiritualitate românească

De | 2019-10-06T13:54:09+00:00 16 iunie 2017|

Biserica Ortodoxă ”Sfântul Nicolae” din Ribița a fost sfințită conform pisaniei, în data de 15 iulie 1417. Ea este declarată monument istoric și inclusă pe lista monumentelor de Patrimoniu European. Picturile existente aici, picturi realizate la începutul secolului al XV-lea care ulterior au fost acoperite cu straturi succesive de var, au o valoare artistică deosebită, ele îmbinând tehnici de pictură specifice goticului occidental, dar mai ales bizantine, impregnate de un specific național românesc. Totodată, trebuie subliniată valoarea teologică a scenelor religioase prezente aici, deoarece multe dintre scenele biblice au o abordare inedită: Buna-Vestire, Nașterea, Învierea, Cina cea de taină, etc. Aceleași picturi, conform specialiștilor care le-au studiat în ultimul secol, au o importantă valoare documentară pentru perioada respectivă, care este săracă în informații. Astfel, tabloul votiv zugrăvit pe peretele sudic, în care apar ctitorii bisericii, cnezii de Ribița cu familiile lor, aduce în fața cititorului o epocă îndepărtată, despre care documentele cancelariei maghiare vorbesc foarte puțin. Este foarte important faptul că biserica a străbătut aproape nemodificată șase veacuri din istoria zbuciumată a Ardealului, fiind un document, o mărturie a dăinuirii noastre pe aceeași vatră sfințită cu sânge de generații întregi de români. Ea ne confirmă faptul că la 1400 exista aici o puternică comunitate ortodoxă, o comunitate care a avut forța economică să înceapă și să termine o asemenea lucrare, de mare amploare pentru acele vremuri. Biserica de la Ribița reprezintă singurul ansamblu iconografic bizantin din Transilvania secolului al XV-lea, păstrat integral. Însă acest ansamblu iconografic este departe de a-și fi desvăluit toate secretele, departe de a fi restaurat. În ultimii ani s-au făcut pași mici în încercarea de restaurare a picturilor, lucrându-se de fapt doar la decaparea lor, care nu a fost nici până acum realizată în totalitate. De aceea, ultimele concluzii vor putea fi trase doar atunci când întreaga pictură va fi scoasă la lumină și restaurată corespunzător. Atât fresca de la Ribița cât și cercetările de arhivă, încă mai pot aduce informații importante despre cnezii de Ribița, despre istoria zonei.