Homo sovieticus modernizat: Pușlamielul!

De | 2018-12-19T22:34:04+00:00 19 decembrie 2018|

Pușlamielul are valoarea unui roman-avertisment. Ștefan Fânaru este, în esență, un personaj tragic. Prin el, Nicole Rusu ilustrează dureros-veridic un faliment existențial, anume al „omului nou sovietic“.

Veac(uri) la hotarul sufletului românesc

De | 2017-09-24T13:26:59+00:00 16 iunie 2017|

Autorul face o scurtă trecere în revistă a unor evenimente foarte importante ce țin de spiritualitatea și cultura românească, evenimente uitate sau, după caz, aruncate în uitare. Un învățător e necesar devenirii în orice moment al vieții; înființarea unei asociații a învățătorilor e un reper cultural și spiritual de marcă pentru un neam întreg. Pentru trecutul și prezentul neamului și cu atât mai vîrtos pentru viitorul românesc. Tipurile de evenimente pomenite de autor aici încă ne hrănesc pe noi, românii, cu energii de viață, elevate, de tipul celor pe care nu prea mai reușim să le producem, noi contemporanii. Să luăm aminte!

Învățătoarea basarabeancă Elena Alistar, prima femeie româncă membră a unui for legislativ (parlament)

De | 2017-06-15T19:27:40+00:00 19 martie 2017|

Se împlinesc 100 de ani în 2017 de când o femeie româncă a acces într-un parlament. Din păcate, următoarele femei românce vor putea ajunge în forul legiuitor abia după 30 de ani de la această premieră a Elenei Alistar. A militat pentru unirea Basarabiei cu România, publicând o serie de articole în presă şi organizând un grup de propagandă a ideilor unioniste în teritoriile româneşti de dincolo de Prut și a fost arestată și închisă pentru „activitate naţionalistă” în august 1914. A fondat în 1917 Societatea Culturală „Făclia Femeilor Studente la Medicină” şi Liga Culturală a Femeilor din Basarabia, unde a cerut pe toate căile unirea cu România. În octombrie 1917 a fost aleasă deputat în Sfatul Ţării de la Chişinău, mandat exercitat în perioada 21 noiembrie 1917 – 27 noiembrie 1918.

ONOMASTICĂ ŞI ISTORIE

De | 2016-03-22T15:44:57+00:00 16 decembrie 2015|

Fiecare nume propriu închide în sine o poveste, originală, adaptată sau tradusă din altă limbă. Determinat de momentul apariției sale, numele propriu devine mărturie a modului în care oamenii au intervenit în impunerea și modificarea acestuia, prin politica de intervenție în onomastică sau crearea discordanțelor dintre pronunțarea și scrierea lui.

Mînăstirea Comana 2015

De | 2016-03-23T12:01:55+00:00 15 decembrie 2015|

La mînăstirea Comana a fost înălțată o troiță comemorativă pentru cei 150.000 de români căzuți la Cotul Donului în 1942. Cea mai importantă contribuție la ridicarea monumentului a avut-o inginerul Popa, Gheorghe Ștefan, Camelia Ștefan, generalul (r) Radu Theodoru și inginerul Horia Theodoru. La 12 brumărel 2015 starețul mînăstirii, părintele Arhimandrit Mihai Muscariu, a găzduit o slujbă.

Episcopul Justinian Teculescu (1865-1932) – personalitate a Covasnei

De | 2015-12-16T13:48:17+00:00 18 mai 2015|

Episcopul Justinian Teculescu (1865-1932), născut în Voinești-Covasna, este preot, protopop în Alba Iulia, apoi episcop, luptător pentru credința, cultura și identitatea neamului românesc. În toamna-iarna anului 1918, protopopul Teculescu este preşedinte al Consiliului Naţional Local Alba ce a organizat Adunarea Naţională a românilor de la 1 Decembrie 1918, care a proclamat Unirea Ardealului cu patria-mamă. Mai târziu, cu Decretul Regal nr. 2270/1929, obține înalta distincție onorifică „Ordinul Steaua României în gradul de Mare Ofițer”, pentru meritul de a fi conlucrat la realizarea Unirii Ardealului cu Patria Mamă, în calitate de Președinte al Consiliului Național din Alba-Iulia.După moartea soției, se călugărește. În 31 martie 1923 este hirotonit arhiereu şi instalat în scaunul nou înfiinţatei episcopii a Armatei Române, cu sediul la Alba Iulia. La 17 decembrie 1924, Marele Colegiu îl desemnează pe Episcopul Justinian al Armatei ca Episcop al Eparhiei Cetatea Albă-Ismail, cu reședința la Ismail. În sudul Basarabiei, Episcopul Justinian Teculescu a reuşit „să tragă o brazdă adâncă şi să croiască un drum drept şi solid pentru viaţa Eparhiei”. Și în această parte a țării, departe de locurile natale, Episcopul Justinian Teculescu susține o bogată activitate. Mormântul Episcopului Justinian Teculescu din umbra bisericii vechi din Voineşti este un simbol al vrednicului ierarh, slujitor devotat al bisericii strămoşeşti, simbol al luptătorului pentru neam şi pentru lege.

Vasile Șoimaru – autorul unui album monumental

De | 2015-06-16T20:41:05+00:00 15 martie 2015|

Românii din jurul României. Monografie etnofotografică este un album de 376 de pagini format 20,8x27,8 cm, artistic realizat de patriotul Vasile Șoimaru. Cuprinde peste 2000 de fotografii cu românii locuitori ai Maramureșului istoric, ai Nordului Bucovinei și ai Ținutului Herța, ai Basarabiei, ai Transnistriei, ai Crimeeei și ai Caucazului de Nord, ai Cadrilaterului și ai Văii Timocului bulgăresc, ai Văii Timocului și ai Banatului Sîrbesc, ai Ungariei, ai Cehiei, ai Slovaciei și ai Poloniei; ai Galiția, ai Pocuției și ai Podoliiei. Nu sînt uitați nici românii emigrați în restul lumii: de la poalele Caucazului pînă în Munții Stîncoși, ca și aceia stabiliți în Grecia, Turcia, Italia, Austria, Țările Baltice, Kazahstan și Canada. Românii de pretutindeni sînt legați, indiferent de locul unde trăiesc, de limbă, tradiții, Biserică, Mihai Eminescu.