Trăim în locuri binecuvântate de Dumnezeu, locuri frumoase, încărcate de verdeață, locuri în care lumina și liniștea sunt chiar din Grădina Maicii Domnului! Din păcate, nu avem ochi să le vedem, nu avem timp să ne bucurăm de ceea ce este în jurul nostru! Cu atât este mai mare mâhnirea când trecem nepăsători pe lângă frumuseți create de mână de om, și mai ales de mână de femeie! Câți și când vedem mușcatele din ferestre, peretarele de deasupra patului sau icoanele păstrate de la bunici? Dar pereții exteriori îi vedem? Unele case par miniaturi de Voroneț, mici temple ale eternității Neamului!