Urmărit de autorităţile maghiare după înăbuşirea revoluţiei din 1848, Aron Pumnul s-a refugiat în Bucovina, purtând în suflet idealurile iluministe ale Şcolii Ardelene şi dorul de libertate al românilor ardeleni. Atmosfera din Bucovina, asemănătoare, l-a adus în fruntea mişcării de libertate naţională, prin dezvoltarea culturii româneşti în propria limbă, învăţământ în limba română. A fost primul profesor de limba română la proaspăt înfiinţatul Gimnaziu Superior din Cernăuţi, calitate în care a alcătuit manuale (Lepturariul său este prima antologie de literatură românească), a militat pentru înlocuirea grafiei româno-chirilice cu cea latino-română, a pus bazele unui sistem ortografic ale cărui principii vor fi folosite ulterior de Maiorescu, a pus bazele societăţilor culturale şi primei biblioteci pentru românii bucovineni. Era considerat atunci Marele Bărbat al Naţiunii.