Virginia Linul despre portul străvechi din Năsăud

De | 2022-06-23T10:57:05+00:00 22 iunie 2022|

Cartea Virginiei Linul despre istoria veșmintelor din zona Năsăudului este utilă și necesară în contextul asaltului globalizării, căci ocazionează o perspectivă inedită asupra prezentului și viitorului României în ansamblu. Experiența de viață a autoarei care este originară din Salva, sat de pe Valea Sălăuței, conferă autenticitate și prospețime demersului.

Ioan Todea despre răscoala și revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan

De | 2022-03-02T00:53:52+00:00 24 iunie 2021|

Denumirea corectă pentru marile mișcări sociale din Transilvania conduse în 1874-1875 de Horea, Cloșca și Crișan este răscoală și revoluție. Ioan Todea argumentează pertinent caracterul acestor ample mișcări menite grăbirii dezrobirii naționale. Volumul de peste cinci sute cincizeci de pagini Transilvania – vatra neamului românesc. Horea – jertfa românilor ardeleni pentru țară, neam și credință în 1784-1785 propune un demers obiectiv, care este un omagiu adus precursorilor.

Etnografie și oralitate

De | 2020-12-21T18:24:06+00:00 21 decembrie 2020|

Oralitatea este forma de comunicare principală dintre locuitorii din Carpați și de pe ambele maluri ale Dunării. Ea a fost fundamentul civilizației și al culturii. Oralitatea este una dintre caracteristicile folclorului, alături de sincretism, anonimat și coparticipare creatoare colectivă. Ilustrarea noastră în cadrul simpozionului a cuprins trei clipuri: Elena Marin din Bila, jud. Giurgiu – o amintire, Cornelia Neaga, Crișan, jud. Hunedoara – o rețetă cunlinară și țărănci din Izvoarele, Alba, urări de actualitate.

Cartea etnografului

De | 2020-03-22T19:35:30+00:00 22 martie 2020|

Cartea Mariei Ciocanu e alcătuiră din capitolele Colecții muzeale din patrimoniul MNEIN, Obiceiuri și tradiții privind habitatul rural, Portul popular – meșteșug și artă, Obiceiuri și sărbători de familie, Obiceiuri și sărbători calendaristice, În lumea imaginarului, Boldurești. Repere etnografice, Material de teren. Mărturii și descrieri, Anexe. Ca modalități suplimentare moderne de acces prezintă: Summary, Introduction și traducerea în rusește a capitolului Obiceiuri și sărbători de familie. Interesul cititorului specializat poate fi satisfăcut prin varietatea perspectivelor de abordare a materialului folcloric.

Victor Ravini – Miorița, izvorul nemuririi

De | 2019-03-22T22:37:06+00:00 22 martie 2019|

Pornind de la mit și religie ca una dintre etapele ”evoluției spirituale a omenirii”, așa cum susține Frazer, Ravini demonstrează în monografia sa, că în Miorița este vorba de un ritual religios, un ritual în care ciobanul ”ortoman” este supus unui sacrificiu.

FOLCLORUL ASTĂZI

De | 2018-06-29T16:40:47+00:00 28 iunie 2018|

Folclorul românesc are valoare universală. (Re)descoperirea lui depinde în primul rînd de români. Aceasta implică o schimbare de mentalitate. Fotografiile maestrului etnofotograf Vasile Sârb, din Alba, reunite în expoziția „Timp străvechi“, constituie un dar tulburător.

Realitatea despre denumirile lunilor anului Denumiri anacronice: „septembrie“, „octombrie“, „noiembrie“ și „decembrie“

De | 2017-12-24T18:58:50+00:00 24 decembrie 2017|

Printr-o inerție cultural-livrescă, ultimele patru luni ale anului poartă denumiri contrazicînd logica și cronologia: „septembrie“, adică luna a șaptea, pentru a noua lună a anului, „octombrie“ – pentru a zecea etc. Folclorul românesc a optat pentru denumiri firești, adecvate climei, credinței și preocupărilor oamenilor. De aceea, s-ar cuveni reconsiderarea acestor denumiri populare expresive și poetice: răpciune, brumărel, brumar, undrea, căci în acestea se încifrează un tezaur unic în lume, reprezentativ cultural-istoric-religios.

„CUNUNIȚA” comunei Mădăras – Bihor

De | 2019-10-01T00:26:16+00:00 24 septembrie 2017|

În cei aproape zece ani de activitate, Ansamblul CUNUNIȚA a adunat în palmaresul său premii importante, obținute la festivalurile și concursurile la care a participat atât în țară, cât și în străinătate. În repertoriu ansamblul are dansuri specifice Bihorului: dans de fete „Lioara”, dans fecioresc, dansuri de perechi din zona Beiușului, a Aleșdului și de pe Valea Barcăului.

UN GRUP DE FETE ANGELICE – SÂNZIENELE LA 30 DE ANI DE ACTIVITATE

De | 2017-09-24T13:26:34+00:00 16 iunie 2017|

În cele trei decenii de activitate Sânzienele au participat la festivaluri folclorice în ţară şi străinătate, la spectacole artistice alături de nume consacrate ale folclorului românesc, precum şi la filmări ale televiziunilor naţionale şi locale, filmări ce au avut ca specific promovarea cântecului tradiţional.

Omagiu Doamnei Munților

De | 2019-10-06T10:57:12+00:00 19 martie 2017|

Cu mult drag au numit-o românii „Doamna Munţilor”, căci, precum nimeni alta înaintea sa, ea a cântat viaţa păstorilor în periplul lor neobosit pe culmile montane şi de la munte la vale. Doamna Munților a fost, este și va fi doamna Lucreția Ciobanu, un om adevărat și un artist remarcabil, a cărei prodigioasă carieră de peste 60 de ani se scrie cu litere de aur în cartea folclorului și muzicii populare românești.

Importanţa studierii folclorului în învăţământul teologic ortodox

De | 2019-10-01T22:25:33+00:00 4 ianuarie 2017|

În evoluţia societăţii umane, educaţia muzicală a constituit, mai mult sau mai puţin, un deziderat al educaţiei şi formării personalităţii. În societatea contemporană educaţia muzicală este, în cea mai mare parte, neglijată, ignorată în procesul de învăţământ. Având în vedere specificul şi particularităţile activităţilor muzicale şi culturale ale teologilor, propunem o regândire a modelului educaţional muzical din învăţământul teologic, în concordanţă cu tradiţia pedagogiei muzicale ştiinţifice româneşti şi cu oportunităţile actuale internaţionale. Se dezbat următoarele probleme: 1. importanţa folclorului în educaţia muzicală generală – excelenţe ale pedagogiei muzicale româneşti; 2. importanţa cunoaşterii şi înţelegerii folclorului de către teologi; 3. sugestii de îmbunătăţire a sistemului educaţiei muzicale în învăţământul teologic ortodoxa