Lacrimile româncei, podina neamului românesc

De | 2019-03-27T17:04:39+00:00 22 martie 2019|

Ele, femeile erau cele ce țineau frîiele gospodăriei, ele erau cele ce știau cel mai bine rîndul obiceiurilor și a tradițiilor. Ele, bunicile, mamele, mătușile au semănat cînepa, au melițat-o și au tors-o! Și tot ele au ținut frâiele familiei, au tras hățurile când bărbații au călcat pe de lături și au știut să ierte. Lacrimele lor de durere au fost mai multe decît cele de bucurie! Au fost și vor rămîne podina neamului românesc.

Să vorbim Ca pă la noi, cu poeta Ileana Cornelia Neaga

De | 2018-12-19T23:15:13+00:00 19 decembrie 2018|

Ultimul volum al Ilenei Cornelia Neaga intitulat Ca pă la noi, poate fi considerat un dicționar de regionalisme specifice graiului crișean, dar, la fel de bine poate fi definit ca o lucrare monografică cu temă etnofolclorică, în versuri. Chiar dacă termenul de monografie pare mult forțat aici, volumul Corneliei în care ne sunt prezentate în versuri cu mult har, toate obiceiurile satului de peste an, superstițiile și credințele, clăcile și șezătorile, lucrările agricole sau de prelucrare a cânepii și a lânii, relațiile sociale din lumea satului și întreaga sa atmosferă, mai bine și mai pe înțelesul tuturor, decât ar fi făcut-o un studiu de specialitate.

Unind România pe obcina neamului

De | 2018-06-29T17:08:38+00:00 28 iunie 2018|

În această perioadă în care se mimează orice – dragostea de om, dragostea de țară - Ansamblul Studențesc ARCANUL USV, a organizat un spectacol pentru cei care gândesc și simt românește, în parteneriat cu Primăria Municipiului Suceava, Consiliul Județean Suceava, Universitatea Ștefan cel Mare, Casa de Cultură a Studenților Suceava, pentru aniversarea celor 55 de ani de ARCANUL studențesc, în 26 aprilie 2018, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, Suceava a unit în Anul Centenar, Bucovina, Moldova și Banatul într-un concept de festival național de folclor, intitulat „Pe obcina neamului”.

SFINTELE SĂRBĂTORI DE IARNĂ ÎN ZONA BUZĂULUI

De | 2017-12-24T18:46:53+00:00 24 decembrie 2017|

În contextul secularizării care se resimte la nivelul întregii Europe, apare din nefericire tendinţa de a suprima frumoasele obiceiuri şi tradiţii populare româneşti legate de Sfintele Sărbători de iarnă. Prezentul articol trece în revistă tradiţiile din zona Buzăului specifice acestei perioade. Umblatul cu steaua, cu colinda, cu capra, cu plugul, obiceiurile legate de aflarea ursitului pentru fetele nemăritate, procesiunea legată de Bobotează reprezintă identitatea noastră naţională şi spirituală. Esenţa sărbătorilor rămâne bucuria că Dumnezeu L-a trimis pe Unicul Său Fiu să ne înveţe ce înseamnă a iubi, a ierta, a fi buni şi iubitori de pace.

Sărbătoare

De | 2014-12-23T18:58:32+00:00 25 august 2014|

Apariţia unei publicaţii destinate ştiinţei şi culturii în general este, în orice moment, şi trebuie privită ca un moment de sărbătoare, din toate punctele de vedere, căci sărbătoarea rămîne, în sensurile profunde ale cuvîntului, „zi de veghe, de celebrare“. În condiţiile în care sărbătoarea a devenit, pentru prea mulţi „zi nelucrătoare“, prin îndepărtarea de sensul primar şi păstrarea unui aspect particular, datorată confuziei produse în mintea oamenilor, din cauza necunoaşterii sau a nerespectării concepţiilor timpului, sărbătoarea destinată ştiinţei şi culturii, exploatînd virtuţi reale ale muncii şi lipsită de festivism, devine prin ea însăşi mobilizatoare şi declanşatoare de energii, aşa cum era sărbătoarea la începuturi.