Diana Chibac, Portul popular din Bucovina

De | 2023-06-21T16:54:40+00:00 21 iunie 2023|

Portul popular din Bucovina scris de Diana Chibac abundă în false etimologii. Am propus aici un scurt exercițiu etimologic în speranța că, prin tinerii filologi, adevărul științific asupra originii limbii române va răzbi la lumină în cele din urmă.

Rezistența portulului popular românesc sub stăpâniri străine

De | 2022-09-13T21:48:09+00:00 13 septembrie 2022|

Volumul „Portul popular din Bucovina”, semnat de dr. Diana Chibac, lector la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale „Yuri Fedkovici” din Cernăuți, are ca obiect de studiu portul românesc din Valea Siretului. Apărut în 2021 la Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, volumul reproduce, într-o versiune completată și actualizată, teza de doctorat a autoarei, absolventă a Facultății de Filologie a Universității „Yuri Fedkovici” din Cernăuți. Acest studiu atrage atenția, mai ales, prin tratarea serioasă a specificului etnografic al zonei sub aspect lingvistic. Specialistă în filologia română, autoarea și-a focalizat atenția asupra toponimelor, antroponimelor, hidronimelor legate de portul popular de pe Valea Siretului. Toate acestea ne provoacă să răscolim prin lăzile cu zestre ale bunicilor, dar și să ne amintim cuvinte demult uitate sau neînțelese, tot mai rar auzite în vorba oamenilor mai în vârstă, întocmai cum scria undeva Constantin Noiaca: „Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ți amintești de lucruri pe care nu le-ai învățat niciodată”. Compartimentele ce pun în valoare esența studiului cuprind mesaje venite de la o lume din trecut.

Dacii de ieri și de astăzi din Valea Jiului

De | 2020-06-23T22:18:30+00:00 23 iunie 2020|

Monografia scrisă de Dumitru Gălațan-Jieț este documentată și un model pentru tinerii etnologi. Sensul principal și etimologia cuvîntului momîrlan trebuie incluse în DEX. Asemănările momîrlanilor cu strămoșii daci sînt izbitoare, iar obiceiurile, portul, credințele lor se pot recunoaște la majoritatea românilor. Cîteva capitole ale cărții: Cadrul geografic al Petrilei, Scurte popasuri în istorie, Ocupațiile tradiționale, Locuința (casa), Portul, Biserica și starea religiei, Școală și învățămînt, Calendarul creștin ortodox și cel pastoral-agrar, Petrecerile tradiționale în satele petrilene, Meteorologie tradițională în satul de altădată, Monumente de arhitectură.

Cartea etnografului

De | 2020-03-22T19:35:30+00:00 22 martie 2020|

Cartea Mariei Ciocanu e alcătuiră din capitolele Colecții muzeale din patrimoniul MNEIN, Obiceiuri și tradiții privind habitatul rural, Portul popular – meșteșug și artă, Obiceiuri și sărbători de familie, Obiceiuri și sărbători calendaristice, În lumea imaginarului, Boldurești. Repere etnografice, Material de teren. Mărturii și descrieri, Anexe. Ca modalități suplimentare moderne de acces prezintă: Summary, Introduction și traducerea în rusește a capitolului Obiceiuri și sărbători de familie. Interesul cititorului specializat poate fi satisfăcut prin varietatea perspectivelor de abordare a materialului folcloric.

Sărbătoarea recoltei la Bobohalma

De | 2018-12-21T18:48:46+00:00 20 decembrie 2018|

Din când în când, ieșim din sfera cotidianului prin sărbătoare. Un asemenea eveniment este, pentru noi, „SĂRBĂTOAREA RECOLTEI“. Au participat şi tineri, şi vârstnici, care au lăsat, pentru câteva ore, deoparte problemele cotidiene ce ne-mpovărează viața, făcând loc bucuriei, veseliei şi mândriei de a regăsi rădăcinile, dovedind tuturor celor prezenți, fii ai satului sau lătureni, că dragul lor sat, deşi s-a mai modernizat puțin, totuşi păstrează tradiții sau doresc să le reînvie.

Muzeul viu ca loc al memoriei colective

De | 2017-06-15T19:28:46+00:00 19 martie 2017|

M-am gândit să expun obiecte tradiționale ca într-un muzeu al satului, reflectând modul de viață tradițional local. Primele exponate au fost înseşi obiectele dragi din această casă, iar apoi, fără ştirea părinţilor, am colindat toate casele vechi din Iaz, în căutarea unor comori pierdute. Unii m-au privit cu scepticism, dar au fost şi oameni care au găsit lăudabilă această iniţiativă şi care m-au încurajat să-mi urmez visul. Neavând cu ce să plătesc obiectele, îi ajutam pe oameni la diferite munci prin gospodărie, însă nicio muncă nu mi s-a părut grea, ştiind că voi pleca acasă cu obiectele mult dorite. Părinţii au fost neîncrezători la început, dar când şi-au dat seama că este o reală pasiune, s-au decis să ma sprijine să colecționez obiecte etnografice. Asșa s-a născut o colecție cu peste 4.000 de obiecte, achiziționate cu greutate, ținând cont că în general oamenii din zonă le-au scos peste graniță sau le-au distrus.

 Vitalitatea terminologiei portului popular din zona Văii Siretului

De | 2019-10-06T10:43:26+00:00 18 martie 2017|

Un alt semn al vitalităţii limbii române în Valea Siretului îl constituie prezenţa masivă a frazeologismelor formate pornind de la terminologia portului popular. În acest spaţiu există sute de locuţiuni şi expresii, care constituie o dovadă în plus că limba română este la ea acasă aici – atâta timp cât oamenii o stăpânesc nu doar la nivelul limbajului propriu-zis, direct şi concret, ci şi la nivel figurat, expresiv, ceea ce denotă existenţa unei exprimări alese în baza stabilităţii şi a continuităţii limbii române pe aceste meleaguri. Aşadar, românii de la nord de graniţă nu comunică numai de dragul comunicării, ci includ întotdeauna, în aceste unităţi frazeologice, experienţa lor de viaţă şi convingerile lor culturale, religioase şi morale cele mai sănătoase, cu scopul cultivării şi educării aproapelui lor. Ca atare, aceste locuţiuni şi expresii dezvăluie existenţa unui cod moral sănătos în relaţiile interumane şi, mai mult, dorinţa cunoscătorilor acestuia de a-l transmite, din generaţie în generaţie, urmaşilor.