EMINESCU ŞI MORALA CREŞTINĂ

De | 2016-10-06T12:51:41+00:00 22 iunie 2016|

Asistăm la ieşirea din matca firească a istoriei, în care instituţiile au avut un rol extrem de important, mai ales Școala şi Biserica. Receptarea operei lui Mihai Eminescu, din punctul de vedere al credinței creștine, se află în totală contradicție manifestată pe două planuri, cu atitudini diferite, chiar opuse, în ceea ce priveşte religiozitatea lui. Două cărți, una scrisă de Iosif Niculescu și alta scrisă de Răzvan Codrescu, ilustrează aceste atitudini. Eminescu este primul, în 1881, care a descris în Luceafărul crearea universului, cu mult înainte de revoluţia tehnico-ştiinţifică spaţială, a dezvoltării ştiinţei astrofizicii, prin care s-a confirmat faptul că această creaţie a macrocosmosului, este în concordanţă cu punctul de vedere biblic. Rezultatele cercetării au fost acceptate de toţi oamenii de ştiinţă şi s-a lansat teoria, formulată de astronomul englez, Fred Hoyle (1950), sub numele Big-Bang. Dezgustul şi tristeţea faţă de nerespectarea adevăratelor valori creştine sunt exprimate în versurile Scrisorii II. Angajarea lui Eminescu în apărarea creştinismului începe cu 12 februarie 1879, data publicării articolului Liber-cugetător, liberă-cugetare, în paginile ziarului Timpul.

„Să nu ne răzbunați!“… Dar nici să nu-i uitați!

De | 2015-09-18T12:07:12+00:00 16 iunie 2015|

În anul 2014, dedicat Sfinților Martiri Brâncoveni, două edituri – una din București, Rost, cu sprijinul Fundației Sfinții Închisorilor, ce are sediul în Pitești, cealaltă din Făgăraș, Agaton – și-au reunit eforturile întru neuitare dînd la iveală Cartea mărturisitorilor și Martiri și mărturisitori români din secolul XX. Autorii lor, publicistul Răzvan Codrescu și preotul Fabian Seiche, au pus dinaintea noastră două volume format mare (de 24,3 x 17 cm, respectiv de 23,4 x 16,7 cm) însumînd peste 1300 de pagini. Am numărat 75 de nume la primul și 194 la al doilea, parte dintre ele suprapunîndu-se, deși perspectivele de abordare a fenomenului jertfelnic românesc sînt diferite: cărturărească și cu nuanțe egolatre versus orînduială alfabetică, pios-panegirică. La Liceul Tehnologic „Dimitrie Gusti“ din București, în cadrul Simpozionului Național „Credință, adevăr, creație în închisorile comuniste“, s-a lansat un volum colectiv îngrijit de Marilena Istrati, Olimpia Popescu ș.a. Un autor tînăr talentat este Sergiu Ciocârlan. Prin el și prin autorii memorialisticii publicate după 1990 se conturează un nou curent literar distinct prin tematică și tehnică de așa-numitul „postmodernism“, anume realismul carceral al închisorilor sau al mărturisitorilor moderni ai lui Hristos („literatura arestată“), care ar putea înviora studiul literaturii în Școală.