De ce martie și nu MĂRȚIȘOR?…

De | 2017-06-15T19:27:44+00:00 19 martie 2017|

Pledoaria pentru revenirea la denumirile românești tradiționale ale lunilor anului este necesară în contextul cultural actual. MĂRȚIȘOR e numele neaoș, care se referă la o datină străveche, simbolizînd iubirea și armonia cu natura, iar „martie“ e o denumire dedicată zeului războiului.

Problema identităţii limbii române în procesul ei de evoluţie din timpuri îndepărtate

De | 2015-12-16T13:54:22+00:00 18 mai 2015|

Autorul îşi propune să identifice, pe baza cercetărilor recente, străbuna îndepărtată, primordială a limbii române, etapele ei de evoluţie, precum şi locul acesteia în cadrul limbilor europene. Folosindu-se lucrări din domeniul istoric, mitic, arheologic, lingvistic şi genetic, sunt analizate diverse teorii privind istoria limbilor europene. Se urmăreşte o armonizare, o „împăcare” a mai vechilor teorii pe baze istorice şi arheologice cu datele noi ale lingvisticii şi, mai ales, ale arheologiei genetice. Luând în considerare rămăşitele umane de acum cca. 40.000 de ani din arealul Europei, autorul enunţă, ca alternativă la teoria migraţionistă (din Asia Centrală) a lui „homo sapiens sapiens”, ideea originii lui europene (teza autohtoniei europene), peste care au venit, după aproximativ 20 de milenii, vorbitorii haplogrupurilor R1a, I 1b şi R1b. Cercetătorul propune, introducând termeni noi, patru etape principale de evoluţie pentru limba română: pelasga carpato-dunărean-balcanică (pentru proto-indo-europeana sau ante proto-indo-europeană) în epoca stră-străveche, postnostratică şi postanatoliană, ca străbuna îndepărtată în timp, primordială, a românei; pelasga carpato-dunăreană (indo-europeana primitivă sau comună ori primară) în perioada neolitică; limba traco-geto-dacă în Antichitate şi româna în contemporaneitate. Se consideră că străbuna românei are statutul de factor genetic al limbilor europene şi al unora neeuropene. Sunt acuzaţi „ştiinţificii” noştri actuali de trădare de neam, de incapacitate şi rea-credinţă în stabilirea identităţii reale (în special, lexicale) a limbii naţionale. Acum, când alături de cercetători români, mulţi lingvişti, istorici şi geneticieni străini aduc dovezi indubitabile în favoarea adevărului tezelor dacologice, e timpul pentru „lucrul bine făcut”, adică ştiinţific făcut, şi în lingvistică românească oficială.

Vasile Șoimaru – autorul unui album monumental

De | 2015-06-16T20:41:05+00:00 15 martie 2015|

Românii din jurul României. Monografie etnofotografică este un album de 376 de pagini format 20,8x27,8 cm, artistic realizat de patriotul Vasile Șoimaru. Cuprinde peste 2000 de fotografii cu românii locuitori ai Maramureșului istoric, ai Nordului Bucovinei și ai Ținutului Herța, ai Basarabiei, ai Transnistriei, ai Crimeeei și ai Caucazului de Nord, ai Cadrilaterului și ai Văii Timocului bulgăresc, ai Văii Timocului și ai Banatului Sîrbesc, ai Ungariei, ai Cehiei, ai Slovaciei și ai Poloniei; ai Galiția, ai Pocuției și ai Podoliiei. Nu sînt uitați nici românii emigrați în restul lumii: de la poalele Caucazului pînă în Munții Stîncoși, ca și aceia stabiliți în Grecia, Turcia, Italia, Austria, Țările Baltice, Kazahstan și Canada. Românii de pretutindeni sînt legați, indiferent de locul unde trăiesc, de limbă, tradiții, Biserică, Mihai Eminescu.