NICOLAE BĂLCESCU – IZVORUL DE ISTORIE ȘI LIMBĂ ROMÂNEASCĂ – Comentarii pe marginea studiului eminescian „Bălcescu şi urmaşii lui“ –

De | 2022-12-16T23:39:51+00:00 16 decembrie 2022|

În ziarul „Timpul“, din 24 Noiembrie 1877, Mihai Eminescu a publicat studiul Bălcescu şi urmaşii lui, vestind publicului românesc că peste două zile urma să apară Istoria lui Mihai-Vodă-Viteazul de Nicolae Bălcescu. El a făcut o caracterizare a omului şi a operei sale, referindu-se la modul în care au evoluat limba românească şi mentalitatea românească vreme de aproape trei decenii, de la tumultuoasa revoluţie paşoptistă la momentul războiului de Independență din 1877.

Mai mult

Horia Macellariu – un erou ce nu poate fi uitat

De | 2020-12-21T14:33:53+00:00 21 decembrie 2020|

Horia Ion Pompiliu Macellariu (28 prier 1894 – 11 cuptor 1989), contraamiral al Marinei Române, a salvat de la distrugere Dobrogea după întoarcerea armelor de la 23 august 1944. Nu s-a putut opune însă planului de capturare a flotei maritime și fluviale de către sovietici. I s-au înscenat procese din care a reieșit constant nevinovăția sa, dar regimul comunist, la presiunile ocupanților sovietici, l-au condamnat la detenție politică sub acuzațiile false de „trădător de țară“, „dușman al poporului“, „complotist împotriva ordinii de stat“, ca pe mulți alți patrioți anticomuniști. După șaisprezece ani de temniță, pierderea averii, a drepturilor cetățenești și îmbolnăvirea fiicei supuse torturilor specifice securității, decide să-și scrie memoriile pentru ca generațiile următoare să cunoască adevărul despre condițiile umilitoare în care s-a hotărît alianța cu U.R.S.S. și despre instalarea totalitarismului în România.

Mai mult

Expoziția itinerantă Domnitori și regi ai Românilor – portrete creion pe meleaguri Dunărene

De | 2020-03-22T21:42:01+00:00 22 martie 2020|

Articolul prezintă câteva considerații privind expoziția itinerantă “DOMNITORI ȘI REGI AI ROMÂNILOR” – desene în creion, deschisă in cinstea Centenarului Marii Uniri. Evenimentul a fost adus până în prezent în fața publicului giurgiuvean la Muzeul de Istorie “Teohari Antonescu” din Giurgiu și a publicului din Călărași la Muzeul Dunării de Jos. Cititorii pot descoperi istoria realizării expoziției, câteva detalii legate de interesul meu pentru tema istorică abordată și mărturisiri despre arta și tehnica portretului în creion.

Mai mult

Dacologice – G. D. Iscru și colaboratorii (II)

De | 2019-09-30T22:43:18+00:00 30 septembrie 2019|

Eminescu dacolog. Eminesciene subintitulat Culegere de Studii (2018) este un volum reunind contribuții ale G. D. Iscru, Maria Ionescu, Gheorghe Bucur, Nicolae Leonăchescu, Simona Condurățeanu și Aurel David. Temele principale sînt falsitatea romanizării, originile ariene ale locuitorilor Daciei, patriotismul eminescian și tema Daciei în creația lui, globalismul.

Mai mult

Cîteva pagini despre cum a învățat Dunărea românește…

De | 2019-06-28T13:50:19+00:00 25 iunie 2019|

Festivalul de la Mustapic, din Serbia, o fost organizat în 31 florar – 1 cireșar 2019 de Asociația generală a învățătorilor din România. Vizita mi-a relevat aspectele deznaționalizării românilor din Valea Timocului. Speranțele de acordare a unor drepturi elementare sînt reale, fiindcă Serbia vrea să devină membră a UE și va fi obligată să aplice legislația corespunzătoare minorităților naționale.

Mai mult

Dacologice – G. D. Iscru și colaboratorii(I)

De | 2019-07-31T21:40:17+00:00 25 iunie 2019|

Eminescu dacolog. Eminesciene subintitulat Culegere de Studii (2018) este un volum reunind contribuții ale G. D. Iscru, Maria Ionescu, Gheorghe Bucur, Nicolae Leonăchescu, Simona Condurățeanu și Aurel David. Temele principale sînt falsitatea romanizării, originile ariene ale locuitorilor Daciei, patriotismul eminescian și tema Daciei în creația lui, globalismul.

Mai mult

Limba moldovenească, o himeră menită să-i dezbine pe români

De | 2019-03-25T14:27:32+00:00 22 martie 2019|

Existenţa limbii moldoveneşti în spaţiul de la est de Prut, ca limbă romanică diferită de limba română, este întreţinută de unele forţe conservatoare din Republica Moldova, care gîndesc că astfel procesul de reunificare a fostei Basarabii cu România poate fi stopat. Iar pentru aceasta realităţile istorice şi lingvistice sînt deformate, cînd nu sînt complet falsificate.

Mai mult

Crucile de pomenire din piatră din judeţul Prahova, poartă către spiritualitatea, limba şi arta românească medievală

De | 2018-12-21T09:27:02+00:00 20 decembrie 2018|

Un recent proiect de luare în evidenţă şi de documentare a crucilor de pomenire din piatră şi a monumentelor de eroi din Primul Război Mondial din judeţul Prahova aduce în atenţia publicului larg din România categorii de patrimoniu cultural cel mai adesea ignorate. Mai ales vechile cruci de piatră, depozitare greu descifrabile ale unor informaţii preţioase despre spiritualitatea, istoria, arta şi cultura românilor înainte de epoca industrială, sunt astăzi în pericol, deşi ar putea reprezenta o poartă importantă către cunoaşterea trecutului de către generaţiile de astăzi.

Mai mult

ETNONIMUL „ROMÂN”, ADEVĂR ŞI DIVERSIUNE

De | 2018-06-29T16:39:09+00:00 28 iunie 2018|

De-a lungul întregii lor existenţe, românii şi-au spus mereu români şi limba şi-au numit-o română, în timp ce în izvoarele istorice (se cuprind aici şi documentele interne scrise în slavonă) apar cu numele v(a)lah, cu numeroase variante. Derivat de la român, cuvîntul românie desemna la început colectivitatea românilor, felul lor de a fi etc., apoi ţara, statul românilor. De-a lungul timpului au fost interpretate diferit atît cuvintele, cît şi realităţile denumite.

Mai mult

Ascultând-o pe Sofia (primul capitol)

De | 2017-12-24T13:34:11+00:00 25 septembrie 2017|

Dacă vă întâlniți vreodată cu Sofia Folberth, oriunde în lumea asta, să știți că s-a născut la Criț în 1922 într-o familie înstărită de oameni credincioși. Știe toată povestea vechii așezări de sași, limba flamandă, germană și română. A trăit războiul și comunismul ca pe două mari boli. A fost în lagăr în Germania, a fost în CAP la Criț, iar acum și-a luat libertatea de a trăi așa cum îi place, în cele două țări ale ei. Este ghid la biserica evanghelică din Criț, acolo o găsiți vară de vară, refăcând cu vorbele ei trecutul pierdut al poporului de sași. Povestește cu lux de amănunte istoria satului Criț, viața, credința, munca și moartea comunității.

Mai mult

Dacii la Moscova – festivalul internațional de reconstituire istorică 2017

De | 2019-10-01T00:21:47+00:00 25 septembrie 2017|

În acest an, în perioada 1-12 iunie 2017, la invitația Asociației «GBU Moskovskie yarmarki», cu suportul Guvernului din Moscova și al Departamentului de Servicii și Comerț din Moscova, a fost organizat festivalul de reconstituire istorică ”Times & Epochs. The Gathering”. Acesta a fost cea mai mare întrunire a pasionaţilor de istorie din toată lumea, fiind reprezentate și reconstituite 12 perioade istorice - de la antichitate până la Al Doilea Război Mondial. Pentru delegația din România, care promova și prezenta valorile și replici ale unor artefacte aparținând civilizației dacice, a fost amenajată o tabără dedicată dacilor, în zona istorică “Kolomenskaya”. Tematica generală în această rezervație istorică de tip muzeu în aer liber a fost “Roma antică și vecinii ei”.

Mai mult

Mînăstirea Comana 2015

De | 2016-03-23T12:01:55+00:00 15 decembrie 2015|

La mînăstirea Comana a fost înălțată o troiță comemorativă pentru cei 150.000 de români căzuți la Cotul Donului în 1942. Cea mai importantă contribuție la ridicarea monumentului a avut-o inginerul Popa, Gheorghe Ștefan, Camelia Ștefan, generalul (r) Radu Theodoru și inginerul Horia Theodoru. La 12 brumărel 2015 starețul mînăstirii, părintele Arhimandrit Mihai Muscariu, a găzduit o slujbă.

Mai mult
© Revista de Lingvistică și Cultură Românească 2014-2023