Leru-i ler și iarăși ler…

De | 2023-12-12T22:13:10+00:00 12 decembrie 2023|

În ritmurile timpului, care ne dictează mersul prin viață, intervin popasuri. Orice sărbătoare implică raportare diferită la lucruri, la sine și la celălalt. „A colinda”, „colindă” („corindă”), „colindător”, „colindiș”, „a pleca în colindă” – sunt termeni și structuri care oglindesc ideea de a te deplasa cu un anume scop, căci obiceiul în sine, practicat în grupuri organizate pe vârste, vorbește despre drum, deschiderea casei, găzduire sau ospitalitate, despre sărbătoare și despre cântec cu putere orfică.

Laptele matern și aburul hranei. Laura Ioana Toader despre sistemul alimentar românesc (2)

De | 2022-06-22T20:50:51+00:00 22 iunie 2022|

Sistemul alimentar românesc include atît prepararea hranei zilnice a familiei tradiționale, cît și darurile / ofertele făcute rudelor și cunoscuților la praznicele din sărbătorile creștine. Ciclurile existențiale nașterea, nunta, moartea sînt urmărite sistematic prin obiceiurile alimentare specifice, avînd ca elemente laptele (aliment esențial) și aburul (aliment ideal). Rolurile bărbaților (îndeosebi în actvititățile din afara casei) și cele ale femeilor (din interiorul căminului), instituții ale alimentației și ale ospitalității (hanurile), rețete și interdicții alimentare în familiie creștine în timpul posturilor sînt puse la dispoziția cititorilor spre luare aminte. Idealul de viață tradițional gravita în jurul întemeierii familiei, presupunînd respectarea datinelor strămoșești. Pomenirea morților prin ofrande alimentare aburinde asigura echilibrul între lumea pămîntească și lumea de dincolo.

Iubindu-l în taină, nu păstrăm tăcere

De | 2019-10-06T12:13:44+00:00 17 iunie 2015|

Cuvintele de mulţumire pentru românii păstrători de tradiţii, credinţă şi dragoste întru Eminescu, rostite de dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, ne dă dreptul să spunem acest lucru. În calitate de partener la toate evenimentele de vibraţie românească, dna Eleonora Moldovan a mărturisit că s-a îndrăgostit de această frumoasă tradiţie de a veni, cu noiane de flori şi duh de dăruire, la 15 ianuarie şi 15 iunie, la bustul şi Monumentul lui Mihai Eminescu: „Aceasta e forma publică în care ne manifestăm dragostea şi sentimentele, pentru că în formă tainică fiecare dintre noi avem un dialog zilnic cu Eminescu – ori de câte ori apar întrebări existenţiale, căci Eminescu este esenţa noastră spirituală, intermedierea dintre cultura universală şi naţională. El ne face mai frumoşi, mai generoşi, mai uniţi în gânduri, în cuvinte, în fapte”.

Sărbătoare

De | 2019-10-06T12:49:50+00:00 25 august 2014|

Apariţia unei publicaţii destinate ştiinţei şi culturii în general este, în orice moment, şi trebuie privită ca un moment de sărbătoare, din toate punctele de vedere, căci sărbătoarea rămîne, în sensurile profunde ale cuvîntului, „zi de veghe, de celebrare“. În condiţiile în care sărbătoarea a devenit, pentru prea mulţi „zi nelucrătoare“, prin îndepărtarea de sensul primar şi păstrarea unui aspect particular, datorată confuziei produse în mintea oamenilor, din cauza necunoaşterii sau a nerespectării concepţiilor timpului, sărbătoarea destinată ştiinţei şi culturii, exploatînd virtuţi reale ale muncii şi lipsită de festivism, devine prin ea însăşi mobilizatoare şi declanşatoare de energii, aşa cum era sărbătoarea la începuturi.