Doar propriile chemări și tulnicul

De | 2019-09-30T22:51:33+00:00 30 septembrie 2019|

În anul 2001 Mariana Gligor a pus bazele grupului de tulnicărese de la Cîmpeni, pe care l-a botezat «Grupul de tulnicărese Apuseni» cu scopul de a revigora, păstra şi transmite mai departe tradiţia cîntatului din tulnic. Și-a învățat copiii, nepoatele și strănepotul să-i duc tradiția mai departe, să iubească simplitatea, să alerge după lucrurile normale.

Sărbătoarea recoltei la Bobohalma

De | 2018-12-21T18:48:46+00:00 20 decembrie 2018|

Din când în când, ieșim din sfera cotidianului prin sărbătoare. Un asemenea eveniment este, pentru noi, „SĂRBĂTOAREA RECOLTEI“. Au participat şi tineri, şi vârstnici, care au lăsat, pentru câteva ore, deoparte problemele cotidiene ce ne-mpovărează viața, făcând loc bucuriei, veseliei şi mândriei de a regăsi rădăcinile, dovedind tuturor celor prezenți, fii ai satului sau lătureni, că dragul lor sat, deşi s-a mai modernizat puțin, totuşi păstrează tradiții sau doresc să le reînvie.

Creație și oameni frumoși – Ardud 2018

De | 2018-10-01T12:20:03+00:00 1 octombrie 2018|

Ardud este cunoscut ca un oraș turistic medieval, o zonă îmbrățișată de peisajul idilic, frumos conturat. Orașul este populat de oameni harnici, voioși și foarte prietenoși, care participă la evenimente educative, la susținerea culturii și a tradițiilor. Cetatea de la Ardud este înconjurată de o istorie interesantă și condimentată cu intrigi și legende misterioase. În Ardud, prin participarea la Tabăra de creație 2018, am legat prietenii, am realizat compoziții inspirate din motivele specifice zonei, cât și peisaje în Plein Air. Am avut ocazia să participăm ca spectatori la prima ediție a evenimentului ”Ziua Calului” și să vizităm orașul îngemănat al Ardudului, Nagyecsed, în Ungaria. Experiența în Ardud a fost cu totul aparte, memorabilă și demnă de a fi repetată!

MÂINILE ÎNTR-O RUGĂCIUNE TRIMISĂ CERULUI PENTRU NOI, URMAȘII

De | 2018-05-02T18:39:30+00:00 24 martie 2018|

Tradițiile românilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite si nici schimbate cu alte obiceiuri importate din alte țări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează, ne definesc și prin ele ne simțim mai bogați, mai aleși, mai altfel decât alții.
Şi satul Răchiţele a avut şi are datini, obiceiuri, tradiţii, care, din păcate, odată cu migrarea tinerilor spre oraş, şi-au pierdut din intensitate şi trăirea emoţională. Se fac eforturi considerabile de către persoane dedicate acestor cauze de păstrare a portului, dansurilor, arhitecturii, obiectelor și a tot ce înseamna tradiție populară românească.

MUZEUL OULUI VAMA – BUCOVINA

De | 2018-04-30T18:58:00+00:00 24 martie 2018|

Femeile vrednice ale acestui neam au creat izvoare nesecate de frumos pe coaja unui ou și noi avem datoria de a duce mai departe toate obiceiurile și tradițiile locului ce s-au păstrat până în zilele noastre. Astăzi, măiestria execuţiei unui ou încondeiat sau închistrit au transformat acest meşteşug în artă ce a dus faima Bucovinei peste tot în lume.

Un cimitir albastru le scoate la iveală

De | 2018-04-29T12:20:34+00:00 24 martie 2018|

Despre unicitatea cimitirului de la Săpânța se poate citi în multe limbi de circulație internațională, însă despre autenticitate se poate vorbi doar prin «albastrul» care dă culoare locului, prin imaginile atent desenate pe cruci și, nu în ultimul rând, prin mesajele care străbat timpul. Mesajele asupra cărora m-am oprit în acest articol sunt cele care ne povestesc despre femeia locului, vremurilor și trăirilor demult apuse.

Sufletul rădăcinilor viitoare – MÂNDRA

De | 2017-12-28T22:38:39+00:00 24 decembrie 2017|

Eu pictez oalele de lut, părătarul cu dungi colorate, lemnul de poartă, macii, grâul, mândrele... Strămoșii, natura și dorul de casă au fost pilonii inspirației mele, iar IA și chipul femeiesc au căpătat pentru mine o formă nouă și totodată veche. Veche - pentru că mândrele din lucrările mele sunt, de fapt, niște închipuiri de femei din trecut, purtătoare de frumos, blânde și smerite, care ar vrea să defileze și atăzi pe străduțele Basarabiei.

Tabăra de fotografie ”Sălaj. Frumusețe, Tradiție, Poveste”

De | 2019-10-01T00:25:15+00:00 24 septembrie 2017|

Asociația Artiștilor Fotografi din România și Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în parteneriat cu Consiliului Județean Sălaj și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Sălaj Plus” au organizat în perioada 26 mai – 2 iunie 2017, prima ediție a taberei de fotografie cu participare internațională ”Sălaj – Frumusețe, Tradiție, Poveste”. Scopul proiectului a fost acela de a promova județul Sălaj prin intermediul fotografiei. În acest sens au fost propuse șase trasee care să acopere cele mai importante obiective cultural-istorice, etnografice și peisagistice recunoscute prin potențialul pe care-l au în atragerea turiștilor. Prin paleta largă a categoriilor fotografice pe care le-a avut în vedere tabăra (natură și peisaj, etnografie și folclor, patrimoniu, gastronomie sau portret etc), prin expoziția colectivă ce se preconizează a fi organizată în acestă toamnă dar și prin participările individuale ale artiștilor fotografi la diferite concursuri de profil, proiectul a contribuit la promova obiectivele istorice, culturale, naturale, etnografice și de patrimoniu ale județului Sălaj.

Povestea cămășii de cînepă

De | 2019-10-06T11:02:48+00:00 19 martie 2017|

,,Povestea cămășii de cânepă” ne este prezentată de un tânăr originar din Sebiș, jud Arad, care din dragoste și pasiune pentru ceea ce a reprezentat cândva viața țăranului român, a realizat un scurt-metraj care descrie ,,drumul cânepii” de la bobul de sămânță până la straiele minunate pe care le purtau țăranii. Această ,,poveste,, a avut loc la Sebiș, în frumoasa Țară a Zărandului, cu oameni ai locului, oameni care împărtășesc aceeași dragoste: munca și viața satului.

Pana de păun – simbolul Ţării Năsăudului dispare pe uliţa europeană

De | 2019-10-01T22:26:41+00:00 4 ianuarie 2017|

Autorul vorbește de tradiții românești, de păstrarea lor, de străbuni și valorile frumoase de transmis și generațiilor viitoare, pentru ca și ele să cunoască starea de a se bucura de ele și de a le oferi celor de după ei. Între acestea autorul evidențiază pana de păun și rolul ei foarte important în realizarea unuia din cele mai frumoase costume populare românești – cel bistrițean.

TRADIŢIA CUNUNII DE SECERIŞ LA MUZEUL AGRICULTURII SLOBOZIA

De | 2019-10-01T22:02:26+00:00 6 octombrie 2016|

REZUMAT Lucrarea prezintă câteva dintre acţiunile efectuate de Muzeul Agriculturii privind tradiţia cununii de seceriş şi semnificaţia acesteia pentru ţăranul român. Se acordă însemnătate ultimelor spice de grâu, acestea se păstrează până la etapa semănatului, căutând să se asigure continuitatea grâului în gospodărie şi pe ogor.