Scriitorii români au fost preocupați să reflecte în operele lor femeia. Slavici, deopotrivă realist și moralist, a introdus în literatura sa multiple ipostaze ale femeii, fără a despărți imaginea acesteia de epoca istorică în care este prezentată. De la doamna din înalta societate a secolului al XIX-lea la femeia simplă, de condiție socială modestă, Slavici aduce chipuri de femei devenite adevărate tipologii umane, cu destine influențate de contextul social-istoric al pătrunderii relațiilor capitaliste în lumea satului. Femeia inteligentă, cea luptătoare, dar și cea sensibilă, subordonată autorității masculine, a tatălui sau a soțului, sunt doar câteva categorii din cunoscuta literatură a lui Slavici. Prenumele personajelor feminine sunt relevante pentru epoca istorică din care Slavici s-a inspirat.